Horațiu Mălăele

„Aceste creații sunt niște documente umane, studii plastice pline de o scânteietoare vervă, dar, mai ales, de o scânteie proprie fără de care nimic din lume nu se mai aprinde. Aparițiile lui Horațiu Mălăele stârnesc un spontan freamăt de bucurie.” (Marin Sorescu)..

Drama personajelor lui Horațiu Mălăele se naște la intersecția dintre real și fantastic. Prin puterea imaginației sale prodigioase, autorul celor 3 povestiri transformă o boală misterioasă, o gară uitată de vreme și o bucată de tencuială însângerată în simboluri care îți rămân multă vreme în minte. În proza sa, nu există semnificații exacte, doar o infinitate de posibilități și interpretări. Eroii solitari conturați de Mălăele sunt prizonierii unei lumi în care domnește ambiguitatea, dezvăluindu-și secretele treptat, la fiecare nouă lectură. Artistul creează o adevărată bijuterie literară, concentrând un întreg univers plin de mister într-un volum de buzunar.„Scriitorul Mălăele trebuie recuperat, smuls din sala cu aplauze și îmbrâncit în brațele literaturii, acolo unde talentul lui strălucește cel puțin la fel de tare.” – Doru Bucșu..

Scrise pentru cititori cu mintea trează și cu chef de joacă, cuvintele alese de autor nu sunt niciodată vorbe-n vânt, dimpotrivă, au puterea de a stârni adevărate furtuni în imaginația celor care le citesc sau le recitesc.„Scriitorul Mălăele trebuie recuperat, smuls din sala cu aplauze și îmbrâncit în brațele literaturii, acolo unde talentul lui strălucește cel puțin la fel de tare.” – Doru BucșuRecenzii:„Nu te poți «plictisi» niciodată de «isprăvile» lui Horațiu, pentru că în aura lor te pierzi și te regăsești, te bucuri și oftezi, te amuzi și cazi pe gânduri. O experiență îmbogățitoare!”- Andrei Pleșu„Desenează superb. Joacă genial. Recită fabulos. Regizează minununat….ca și când toate astea n-ar fi fost de ajuns… și scrie excepțional! Nu poți decât să-l iubești! N-ai scăpare… îl iubești și gata! Un Artist cât o lume! ” - Oana Pellea„[…] crochiurile lui Mălăele – câteva linii, o buclă, un surâs, un ochi închis galeş sau pungaş – extrag perfect esenţa dintr-un caracter, un destin, un personaj. Decoct de personalitate. Aforisme executate cu precizia unei săbii de samurai.” – Dan C. Mihăilescu..

Horatiu Malaele este un artist cu adevarat complet, care stapaneste in egala masura emotia, cuvantul si linia, transformand cu usurinta coala de hartie intr-o scena in care ideile sale au rolul principal. Astfel, cartile sale sunt un adevarat spectacol, pe care cititorii sunt invitati sa-l traiasca pagina cu pagina.- Lumeeeee, lumeeeee, numai in seara asta, numai pentru dumneavoastra, aici la Tehomir, in satul satelor, satul marilor minuni si al suferintelor fara numar, Circul Zaza va prezinta dresura, jonglerie si trapez, Aglaope Liguriana, sirena corsicana, Ko, omul invizibil, singurul muritor care mai detine formula magica, Orlando, cainele vorbitor, si Lola, femeia fara margini.Daca, din intamplare sau de nevoie, vei umbla descult prin aburul acestei povestiri, vei auzi o chemare tainica si dureroasa, ca un indemn la impacare, o muzica venita de dincolo de pasiunea vietii si de vremelnicia lucrurilor, o lacrima a trecutului - nostalgia. - Horatiu Malaele..

64 de pagini de emoțieMaestrul Horațiu Mălăele își îndeamnă cititorii să umble desculți prin aburul acestei povestiri din vremea copilăriei sale miraculoase.Întâmplările încep să curgă din februarie 1957. Un caz grav de tuberculoză, o carantină impusă și o motocicletă rusească Ij 49, gălăgioasă și obosită, au făcut posibilă retragerea lui Horațiu în plin an școlar. Avea doisprezece ani și era în clasa a 6-a la Școala Generală Numărul 3 din Târgu-Jiu. Colegul lui de bancă tocmai murise fulgerător de tuberculoză, iar direcția școlii și reprezentanții spitalului nu puteau să își asume alte riscuri. Soluția: trei luni de izolare. La asta se adaugă și prudența părinților, care s-au gândit la siguranța lor și a fratelui surghiunitului. Așa s-a decis ca locul de carantină să fie Tehomir, la casa bunicilor.Satul se află pe la jumătatea drumului dintre Târgu Jiu și Turnu Severin, îngropat între dealuri, la unsprezece kilometri de Motru. Tehomir înseamnă în slavonă liniște și pace. Provine de la marele voievod Tihomir Tih, stăpân al pământurilor dintre Jiu și Olt și tatăl lui Basarab I, întemeietorul Țării Românești. Dar „liniște” și „pace” nu sunt cuvintele care ar putea descrie cel mai bine lunile care urmează. Orânduirea comunistă schimbă fața locurilor copilăriei și cultivă durere în viețile oamenilor. Tot acum, Horațiu se îndrăgostește pentru prima dată.Povestea se compune din imagini puternice, cu accente sumbre, aleargă într-un stil neașteptat și se refugiază pe alocuri în fantastic. Palatul regal trece în zbor pe deasupra satului. Omul cu două capete care se ceartă permanent între ele este una dintre atracțiile circului ambulant. O ploaie înghețată preface animalele din bătătură în statui din gheață, pe care copiii le sparg apoi cu topoare și cu ciocane.„Când apusul îi face umbra tot mai lungă și viața începe să aparțină imprevizibilului, omul se apucă, din tainice motive, să lase, cui va dori, mărturii ale trecerii lui. Oaie temătoare, aparținătoare turmei, fac și eu același lucru, smulgând din temnițele ucigașe ale memoriei această poveste din vremea unei copilării miraculoase, trăită în mocirla unei lumi aflate la răscruce. Nu vă îndoiți, tot ceea ce veți citi s-a întâmplat aievea!” – Horațiu Mălăele..

Horatiu Malaele este un artist cu adevarat complet, care stapaneste in egala masura emotia, cuvantul si linia, transformand cu usurinta coala de hartie intr-o scena in care ideile sale au rolul principal. Astfel, cartile sale sunt un adevarat spectacol, pe care cititorii sunt invitati sa-l traiasca pagina cu pagina.Cadrul ferestrei se aprinde scurt si un bubuit cald, prietenos, se risipeste peste case. Cerul e acum violet. Parca vorbiti, sub amenintarea ploii, plutind si in negraba, intra acum in mica mea odaie, stralucitori, fluturii curcubeu, fluturii galbeni ai primaverii, fluturii licurici si, iata, cu aripi portocalii, maiestuoase, fluturii monarh, fluturii paradisului, albi si cu bordura aripilor aurie, mirosind a mirt si a tamaie, fluturii manastiresti, transparenti si cu batai domoale, fluturii armoniei, fluturii amintirii si ai copilariei, fluturii bucuriei si ai tristetii, pictati in toate culorile stiute si nestiute, si camera se umplu cu toti fluturii acestei lumi, convinsi parca, de cineva sau ceva, sa se adune toti deodata ca la o nunta a nuntilor.Cred ca povestile cartilor nu trebuie masurate dupa numarul celor care le citesc, ci dupa numarul celor care, citindu-le, deslusesc taina zborului. - Horatiu Malaele..

Horaţiu Mălăele este recunoscut astăzi nu doar pentru rolurile magistral interpretate pe scenă şi pe platourile de filmare, ci şi ca grafician. Desenele şi caricaturile lui sunt foarte bine cunoscute. În volumul de faţă nu apar însă nici desene, nici interviuri. Actorul şi graficianul îşi surprinde publicul cu o şarjă bine echilibrată de povestiri şi încercări literare. Şi, chiar dacă volumul este intitulat Rătăciri, cititorul va fi plăcut surprins să constate că autorul nu este deloc un rătăcit pe tărâmul literaturii.Tot ce face Horaţiu Mălăele, atunci când nu e pur şi simplu excepţional, e de-a dreptul genial. Dovadă acest volum pe care l-am citit cu uimire şi admiraţie. Pe nerăsuflate. Ce mai pot să zic?Radu Beligan..