Dezvoltarea tehnologiilor, a producției și distribuției in masa de bunuri și servicii și a consumerismului a favorizat proliferarea situațiilor in care o fapta ilicita unica sau o serie de fapte ilicite avand o stransa legatura prejudiciaza un numar mare de persoane. In acest context, incercand atat sa ofere victimelor un mecanism adecvat de inlaturare a efectelor negative ale ilicitului, cat și sa previna mai eficient savarșirea unor astfel de fapte pe viitor, tot mai multe state și-au indreptat atenția spre acțiunea colectiva, o instituție juridica cu o istorie milenara, care insa a cunoscut dezvoltarea deplina abia in ultimele decenii.
Pornind de la legislația, doctrina și jurisprudența din aproape 20 de țari, lucrarea incearca sa ofere o viziune noua, uniforma, asupra problematicii prejudiciilor in masa și asupra impactului pe care acestea il au asupra sistemelor de drept, atat din punct de vedere teoretic, cat și practic. Totodata, avand ca reper tot dreptul comparat, lucrarea analizeaza in mod exhaustiv acțiunea colectiva și modul de funcționare a acesteia in contextul prejudiciilor in masa.
Cuprinsul lucrarii
Lucrarea este structurata in doua parți. In prima parte, in centrul atenției se afla prejudiciile in masa. Aceasta parte debuteaza cu o analiza a contextului in care prejudiciile in masa se manifesta. Pe urma, pornind de la șase ipoteze concrete și de la o analiza critica a dreptului comparat, se incearca o conceptualizare uniforma a prejudiciilor in masa prin identificarea elementelor de particularitate ale prejudiciilor in masa fața de prejudiciile clasice. Ulterior este expus impactul prejudiciilor in masa din punct de vedere substanțial și procedural și asupra sistemului judiciar.
In cea de-a doua parte atenția se muta asupra acțiunii colective ca mijloc de reparare a prejudiciilor in masa. Astfel, dupa identificarea și lamurirea conceptului și expunerea modului in care acțiunea colectiva a evoluat istoric și geografic, sunt prezentate principalele forme pe care acțiunea colectiva le poate lua. Totodata, dupa alegerea modelului american de acțiune colectiva ca model de referința, este prezentat modul de funcționare a acestui mecanism judiciar, cu un accent deosebit asupra procedurii certificarii, a actelor de dispoziție procesuala, a procedurii notificarii, a posibilelor moduri de finanțare a acțiunii colective și a particularitaților pe care le presupune soluționarea unei asemenea acțiuni. De asemenea, sunt analizate relativ exhaustiv avantajele și dezavantajele utilizarii acțiunii colective pentru repararea prejudiciilor in masa. Cea de-a doua parte se termina cu o propunere de lege ferenda in materia acțiunilor colective și a prejudiciilor in masa
