„Cum se face ca nimeni nu ma intelege, dar toata lumea ma iubeste?“ se intreba Einstein intr-un interviu din 1944. Teoria relativitatii i-a adus o faima pe care nici un savant n-a dobandit-o vreodata: a devenit simbolul stiintei si al intelepciunii. O intelepciune nonconformista si plina de umor, odata ce poza in care scoate limba continua sa faca, de aproape un secol, inconjurul lumii. O intelepciune autoironica, asa cum o dovedesc cuvintele rostite de Einstein in 1922, la Sorbona: „Daca teoria mea se va dovedi corecta, Germania va sustine ca sunt german, iar Franta ma va declara cetatean al lumii. Daca teoria mea se va dovedi falsa, Franta va spune ca sunt german, iar Germania ma va declara evreu.“Dupa ce a studiat vreme de douazeci de ani manuscrisele lui Einstein, Alice Calaprice a adunat aceste vorbe memorabile, impreuna cu fragmente din scrisori si documente recent descoperite, alcatuind o antologie care da imaginea vie si complexa a savantului. Einstein vorbeste aici despre sine si despre familie, despre moarte, educatie, omenire, viata, Dumnezeu, muzica, razboi, astrologie, creativitate, patriotism, farfurii zburatoare, intuitie, psihanaliza, femei, stiinta si constiinta, dragoste, inteligenta.....

Devenită simbol al ştiinţei, mai mult, simbol al unei înţelepciuni care depăşeşte frontierele ştiinţei, ajungând la întrebările esenţiale despre ordinea universului şi rostul nostru pe pământ, figura lui Einstein continuă să exercite o fascinaţie fără egal, atât asupra oamenilor de ştiinţă, cât şi asupra profanilor, cuceriţi de clarviziunea, nonconformismul şi umorul său. Cum văd eu lumea reuneşte articole şi conferinţe ale lui Einstein, definitorii pentru calea urmată în cercetările sale ştiinţifice, pentru personalitatea şi viziunea lui asupra lumii, texte prin care savantul a urmărit să se apropie de publicul larg, fără a lăsa în umbră rigoarea fizicianului.La un secol de la descoperirea teoriei relativităţii, problemele puse aici de Einstein sunt încă de actualitate, iar perspectiva lui e un model pentru fizicienii care încearcă să ajungă la o teorie unificată, o teorie „a tot ce există“ – ideal căruia Einstein i-a închinat întreaga viaţă...

Între octombrie 1922 și martie 1923, Albert Einstein împreună cu soția lui de la acea vreme, Elsa Einstein, a făcut o călătorie în Extremul Orient și în Orientul Mijlociu, regiuni pe care marele savant nu le mai vizitase înainte. Lungul itinerar urmat de acesta a cuprins opriri în Hong Kong și în Singapore, două scurte șederi în China, un turneu de prelegeri de șase săptămâni în Japonia, o vizită de 12 zile în Palestina și o alta de trei săptămâni în Spania. Volumul de față pune la dispoziția cititorilor jurnalul ținut de Einstein în cursul acestei călătorii.Însemnările telegrafice făcute de celebrul fizician conțin reflecții despre știință, filosofie, artă și politică, dar și impresii proaspete și considerații mai ample cu privire la evenimente precum inaugurarea viitorului amplasament al Universității Ebraice din Ierusalim, o chermeză organizată de împărăteasa Japoniei, o audiență la regele Spaniei și diverse întâlniri cu alți colegi și oameni politici proeminenți. Ele cuprind de asemenea pasaje care dezvăluie ideile preconcepute ale autorului despre membrii diverselor națiuni și ridică întrebări cu privire la părerile lui referitoare la rase...

1905 a fost un an miraculos pentru ştiinţă. Albert Einstein publică trei lucrări: una ţinând încă de domeniul fizicii clasice (în care dă o descriere a mişcării browniene), o alta despre efectul fotoelectric (şi care avea să stea la baza dezvoltării ulterioare a mecanicii cuantice) şi, în fine, articolul apărut în Zeitschrift für Physik, „Asupra electrodinamicii corpurilor în mişcare“, actul de naştere al teoriei relativităţii. Unsprezece ani mai târziu, Einstein lărgeşte cadrul iniţial al teoriei (relativitatea restrânsă) într-o descriere care include şi câmpul gravitaţional (relativitatea generală) şi care modifică încă mai violent percepţia comună asupra realităţii.În 1917, Einstein publică singura sa lucrare în care prezintă publicului larg ideile ce stau la baza recentelor sale rezultate: Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor. Cartea, remarcabilă prin simplitate şi claritate, e mărturia capacităţii lui Einstein de a privi lumea fără idei ştiinţifice preconcepute şi de a ajunge până la esenţa ultimă a lucrurilor, în punctul în care intuiţia încearcă să surprindă principiile fizicii, iar imaginaţia construieşte experimente mintale sugestive. Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor e o mărturie excepţională pentru fizicieni şi, în acelaşi timp, laboratorul gândirii lui Einstein în care pot pătrunde şi cei neiniţiaţi.„Scopul acestei mici cărţi este de a înlesni înţelegerea cât mai exactă a teoriei relativităţii pentru cei care se interesează din perspectivă general-ştiinţifică, filozofică, de teorie, dar nu stăpânesc aparatul matematic al fizicii teoretice.“ (Albert EINSTEIN)..