Dacă nu citești la timp, înțelegi prea târziu.
Alex Mihai Stoenescu

Alex Mihai Stoenescu

Alex Mihai Stoenescu (n. 2 octombrie 1953, București) este un istoric, scriitor și politician român.

Alex Mihai Stoenescu, fiul lui Ioan și Susula Catina, s-a născut la data de 2 octombrie 1953, la București într-o familie de intelectuali cu tradiție militară. Tatăl său, inginer și ofițer de aviație cu studii la Charlottenburg, îi impune un regim de viață sever, de educație germană, din care nu lipsesc lectura organizată (curente literare, genuri, specii) și preocuparea pentru istorie. A absolvit, la numai 19 ani (lucru excepțional pentru sistemul de învățământ românesc din toate epocile moderne), Facultatea de Istorie (1972) și Facultatea de Utilaj Tehnologic din București (1978).

Din 1979 începe să scrie proze scurte, care nu văd însă lumina tiparului.

La data de 15 iulie 1987, ca urmare a serviciilor aduse Securității, Stoenescu a devenit membru al Partidului Comunist.

După Revoluția din 1989 Stoenescu a părăsit Partidul Comunist ceea ce i-a înlesnit o scensiune rapidă în funcții de încredere:


Preliminarii la asasinarea lui Nicolae Iorga

Preliminarii la asasinarea lui Nicolae Iorga

Controversa izbucnita la sfarsitul anului 1931 si inceputul anului 1932 intre istoricul Constantin C. Giurescu - alaturi de care s-au aflat istoricii Petre P. Panaitescu, Gheorghe I. Bratianu, Ioan C. Filitti, Dumitru Bodin, precum si personalitati ale altor domenii (Filologie, Istoria Artei, Arheologie) - si marele istoric Nicolae Iorga, sprijinit de unii partizani marginali ai sai, controversa cunoscuta si ca "Scoala noua istorica" versus "Scoala veche de istorie" (de aici - Controversa), a provenit dintr-un fenomen complex al vietii publice romanesti: polemic, psihologic, ideologic, cultural si politic. In acest context multiplu, controversa istoriografica a fost vazuta in contemporaneitate cu mai multe fatete de scena publicistica si de cei care au mentionat-o in marturiile lor, de la conflictul personal, la o ciocnire profesionala pe terenul instabil al Domeniului si la o competitie pe plan politic, in contextul noului regim instalat dupa lovitura de stat din iunie 1930. Ipoteza de lucru pe care o analizam aici este daca, dincolo de conflictul personal Giurescu - Iorga, de rivalitatea dintre partidele lui Gh.I. Bratianu si Nicolae Iorga si dincolo de impresia generala, inca vaga, a unui conflict intre generatii, Controversa a avut un fond statal, de reflectare contradictorie a situatiei generale a statului national unitar "Romania Mare", si o influenta in degradarea imaginii savantului pana la afirmatia asasinilor lui ca "au omorat politicianul, nu istoricul"...


7500 lei

În stoc
? Cauți o carte și nu o găsești pe site?

Alexandria îți recomandă