Alexandre Moret cercetează Textele piramidelor aducând mărturii despre ceremoniile sacre din templele Egiptului și argumentând cum influență lor a traversat timpul: în sanctuarele osiriene se desfășurau atât riturile obișnuite de adorare a zeilor, figuri profund conectate cu natură, cât și ceremonii speciale, Misteriile. Semnificația lor a fost rezervată mai întâi elitelor de preoți și inițiați, pentru că mai târziu să devină parte din țesătură culturală a lumii, prin ceremonii populare de stradă, alegorii de carnaval și drame liturgice. În limbajul egiptean cuvintele seshtau, „misterii” și akhu, „lucruri sacre, glorioase, folositoare” vorbesc despre rituri, puneri în scenă, gesturi, simboluri și imnuri care, închinate unui zeu sau săvârșite în beneficiul unui om, puteau să îl transfigureze pe acesta în ființă sacră, sakhu. Călătorind între viață și moarte, luând identitatea lui Osirirs, înarmat cu obiecte și cuvinte magice, omul iese întotdeauna învingător, renascand într-o nouă viață.
Din toate aceste celebrări egiptene ale ciclului viață-moarte au ajuns până la noi gesturi simbolice (legate de sărbători și ciclicitatea anotimpurilor), expresii așezate în fondul profund arhaic al culturilor, oranduirea celor 12 luni din an și credințe care doar amintesc, subtil, de un mit ar reînvierii al cărui sens riscăm să îl pierdem, odată cu trecerea timpului, dar după care încă ne conducem viață.
