Alexandru Racu

Apostolatul antisocial

„Cartea de faţă își propune să analizeze modul în care neoliberalismul a fost justificat cu argumente teologice de intelectualii neoliberali care, în România postcomunistă, și-au asumat public credinţa creștin-ortodoxă, pretinzând că aceasta joacă un rol fundamental în articularea viziunii lor economico-sociale. Cum scopul prezentului studiu este acela de a arăta unde anume se situează, prin raport cu ansamblul tradiţiei creștine, justificarea teologică a neoliberalismului din România postcomunistă, a trebuit să creionez o imagine de ansamblu a acestei tradiţii, suficient de clară și de documentată pentru a scoate în evidenţă contrastul strident, nicidecum subtil, dintre ceea ce se pretinde a fi justificarea teologică a neoliberalismului și ceea ce este de fapt. Pornind de la contextul românesc postcomunist, cartea ridică o serie de probleme teologice și istorice mult mai ample și mai complexe, pe care nu are pretenţia de a le fi epuizat.”(Alexandru Racu) Fragment din roman: „Surse scripturistice și patristice/ Instituțiile economice și sociale premoderne ale Creștinătății Răsăritene și Apusene / Doctrina socială catolică / Contextul ortodox și cel românesc / Horia-Roman Patapievici și individualismul posesiv creștin /  Între Patapievici de la București și Papa de la Roma:Părintele Ioan I. Ică jr. și opţiunea preferenţială pentru intelectuali / Teodor Baconschi și neoliberalismul în straie creștin-democrate / Mihail Neamţu și triumful oportunismului / Radu Preda și „taina fratelui”...