Când eram mică, am fost întrebată ce mi-aş dori cel mai mult să iau cu mine dacă aş pleca pe o planetă îndepărtată. Am răspuns fără să clipesc: MAREA! Apoi am adăugat: şi o pisică.
Ciudat era faptul că nu fusesem niciodată la mare până atunci. Dar, pentru copilul care am fost, totul părea atât de simplu! O albie veche pe post de corabie, o sabie tocită, de lemn, un steag de cârpă atârnat în vârful unui băţ, fraţii mei mai mici pe post de ajutor de pirat, pisica mea, Molly, care mi se împleticea printre picioare – şi aventura era gata!
Astăzi, aventura înseamnă altceva: să văd cum cresc cei trei copii năzdrăvani ai mei, să-i fac pe elevii mei de la şcoală să iubească literatura, să mai scriu câte o carte…