Andrei Marga

"S-au inregistrat multe premiere istorice in pontificatul lui Benedict al XVI-lea. Bunaoara, dupa ce a redactat documente ale Conciliului Vatican II, Joseph Ratzinger a fost, cum a spus actualul papa, Francisc, "mintea teologica" a predecesorului sau vreme de doua decenii. El a reprezentat o epoca fecunda a relatiei dintre crestinism si iudaism. A fost teologul cu cea mai vasta cercetare in vederea restabilirii credintei in cultura modernitatii. Pentru prima oara papa a fost autorul unei monografieri a lui Iisus din Nazareth. El a lamurit ponderea religiei in "societatea postseculara". El a deschis discutia asupra reprezentarii lui Dumnezeu in diferite culturi. Cu reflectiile sale pastorale, teologice si filosofice, Joseph Ratzinger suscita continuu interes in intreaga lume."..

„«Decuplajul» Chinei și al SUA, precum și transformarea competiției în confruntarea lor, la care forțează unii fără a lua în considerare consecințele, periclitează ordinea lumii. Dezvoltările la care uma¬nitatea se angajase după anul 1972 vor fi înlocuite cu o serie de conflicte. Este improbabil ca acestea să rezolve ceva în epoca în care proliferarea nucleară nu s-a oprit, iar o nouă generație de arme a intrat pe scenă. Terorismul se va simți din nou în largul său, după ce a putut fi redus grație înțelegerilor dintre SUA, Rusia, China și UE. Particularismele – etniciste, confesionale, culturaliste etc. – vor izbucni cu o forță nouă pe fondul unor acțiuni ce nu au cum să rămână raționale. Pe scurt spus, distrugerea «cuplajului» va antrena falii mai mari în umanitatea actuală decât se discută și se anticipează astăzi. Fiecare om îi va resimți efectele.”ANDREI MARGA..

Venită din economie, globalizarea nu s-a redus la economie. Ea a antrenat, în virtutea unor legături lăuntrice, tot mai multe domenii. Comunicaţiile, cercetarea ştiinţifică, educaţia au fost printre primele. Nici astăzi nu s-a atins globalizarea tuturor domeniilor, dar tendinţa este prezentă pretutindeni. Asupra tuturor se exercită presiunea la intrarea pe piaţa globală şi, cu aceasta, la a face din competitivitate cheia înţelegerii de sine şi a vieţii sociale şi individuale. Aşa stând lucrurile, nu poţi da seama de globalizare fără a lua contact cu analizele ce i se consacră în economie, sociologie şi fără a detecta consecinţele ei. Trăim, ca ulterior născuţi, epoca globalizării, cu enormele ei schimbări şi marile probleme pe care le pune. Andrei Marga..

„În România actuală, nu banii lipsesc în primul rând, cum sună un refren care împiedică schimbările. Lipsesc, înainte de orice, ideile noi si soluţiile în organizare care să ducă înainte.Eu sunt de părere că trebuie să reve­nim la o gândire riguroasă şi inova-tivă şi că nu există altă soluţie decât o schimbare cuprinzătoare, una de sistem. Trebuie din nou făcută o reformă a educaţiei luată la propriu, aşa cum a fost ultima oară în perioada 1997-2000. Este nevoie, ca şi atunci, de o reformă concepută şi făcută în mod responsabil – adică degajată de presiunea multiplelor interese şi scoasă din op-ticile înguste ale grupurilor aflate în căutare de suport elec­toral. Degradarea a mers atât de departe, încât numai o reformă responsabilă mai este acum, de fapt, soluţia.” (Andrei Marga)Într-un volum intitulat Educația responsabilă. O viziune asupra învățământului românesc (Editura Niculescu, București, 2019, 392 pg.), Andrei Marga sintetizează concepția sa asupra a ceea ce este de făcut în învățământul românesc. Este concepția care a condus la reforma educației din România anilor 1997-2000 și la crearea celei mai puternice universități din țara noastră în anii 1993-2012. Totodată, profesorul clujean face o analiză a situației și perspectivelor învățământului românesc de astăzi...

O ampla si erudita analiza a legaturilor istorice dintre Europa si Israel, cartea profesorului Andrei Marga examineaza modul in care evreii au marcat istoria si cultura Europei, contribuind la formarea identitatii europene, dar si modul in care aceasta influenta s-a rasfrant asupra poporului evreu. Facand paralele intre trecut si prezent, volumul examineaza critic contextul istoric, politic si social in care s-a dezvoltat relatia dintre cultura si civilizatia europeana pe de o parte, si cea iudaica pe de alta parte, fiindca, asa cum insusi autorul afirma, „nu poti desparti Europa de componenta culturala evreiasca fara a amputa o parte a sufletului ei"...

O prezentare detaliata a principalelor teme, contributii si idei ale filosofului german Jurgen Habermas, in dialog cu abordari influente ale altor filosofi marcanti din contemporaneitate (Heidegger, Gadamer, Karl Popper, Michel Foucault, Jaques Derrida etc.), realizata de unul dintre cei mai avizati comentatori ai lui Habermas, fostul sau student, profesorul clujean Andrei Marga. Prin conceptiile sale privind sfera publica sau teoria actiunii sociale, Habermas este astazi mai relevant ca oricand, ca reprezentant de seama al gandirii de stanga social-democrata si social-liberala...

Ordinea viitoare a lumii inseamna multe lucruri. Bunaoara, dupa euforia unificarii din anii nouazeci, Europa resimte nevoia unei reorganizari. O restructurare a economiei lumii, luand in seama nu numai reusitele, ci si consecintele globalizarii, a inceput deja. Resursele naturale isi schimba pretul. Chestiunea legitimarii creste in importanta, iar republicanismul democratic renaste. Discrepantele sociale devin o tema importanta. Diferentele de dezvoltare revin pe agenda internationala. Puteri noi si-au facut loc la masa deciziilor. Supraputerile au intrat in raporturile unei geometrii variabile. O noua scindare ameninta lumea. Din toate ratiunile, conceperea suveranitatii trebuie din nou adusa la zi. Noua arhitectura de securitate are misiunea de a o reconstrui cu buna-credinta si competenta din primul moment. - Andrei Marga..

Avem deja formulate o serie de diagnoze ale societăţilor în care trăim: societate „a supunerii”, „a asimetriei”, „a vidului valorilor”, „a structurilor invizibile”, „a haosului”, „a cinismului”, „a mediatizării”, „a minciunii”, „a cunoaşterii”, „a informaţiilor”, „a comunicaţiilor”, „a manipulării extinse”, „a indiferenţei”, „a infantilismului”, „a turbulenţei”, „a riscului”, „a narcisismului”, „a cleptocraţiei”. Cum se pot corela toate acestea?Opinia cărţii de faţă este că aceste diagnoze, date în cultura universală din zilele noastre, pot fi privite în bună parte ca epifenomene ale nesiguranţei. Ele sunt condiţii şi efecte, încoronări, în acelaşi timp, ale acesteia, premise şi fenomene din aceeaşi familie cu „nesiguranţa”. De aceea, în volumul de faţă, întreprindem încercarea de a face un pas înainte, profilând „societatea nesigură” şi indicând raportul cu „nesiguranţa” al diagnozelor deja existente...

 Filosofia a înregistrat inițiative epocale la mari cotituri ale istoriei -  de exemplu, formarea lumii moderne, criză Europei, intrarea pe scenă prima a lumii a Statelor Unite ale Americii. Astăzi, odată cu corectură globalizării, extinderea ariei istoriei universale, geometria variabilă a supraputerilor, digitalizarea și nanostiintele, și multe altele, suntem la o nouă cotitură.Și în filosofie ceea ce este original și, deci, nou, este de departe mai interesant decât ceea ce este consacrat. Inițiativele mai noi - de exemplu, readucerea în discuție a timpului chiar pe baza teoriei generalizate a relativității, explorarea sensului, eforturile de circumscriere a ființei, demersurile pentru a elabora pragmatică comunicării - permit înțelegerea mai profundă a filosofiilor din trecut.Un fapt care nu poate să nu dea de gândit este că nesiguranță vieții s-a extins. Nu poți pași în realitate fără a pași în nesiguranță.  Iar cu această nouă situație a oamenilor în lume se confruntă filosofia și teologia. Ele câștigă în actualitate înfruntând-o cu mijloacele specifice, cultivat, cu integritate și curaj.Cartea de față da seama de filosofi și teologi în jurul cărora se desfășoară dezbaterea filosofică. O face din perspectiva unei filosofii, a autorului, capabilă să susțină asemenea demers...