Anne Ancelin Schützenberger

O încununare a impresionantei experiențe a autoarei Anne Ancelin Schützenberger, Bucuria de a trăi redă parcursul de viață al uneia dintre cele mai emblematice figuri ale psihologiei contemporane, expertă în psihodramă și în analiză de grup și colaboratoare directă a unora dintre cei mai importanți fondatori de școli de terapie la nivel mondial. Destinată tuturor acelora care au senzația că viața nu le mai aduce nicio bucurie și că trăiesc într-o lume lipsită de orizont, cartea de față ne îndeamnă să dăm valoare timpului nostru, să prețuim fiecare clipă și să integrăm serendipitatea în propria existență. O persoană care își îngăduie să se bucure de micile sau marile plăceri ale vieții, care își acordă dreptul de a trăi aici și acum, de a beneficia de propriul timp și spațiu, de a avea dorințe și de a fi creativ, de a renunța la loialitatea familială invizibilă, lăsând la o parte vinovăția și încetând „să mai plătească pentru a trăi“ evoluează aproape întotdeauna spectaculos. Plăcerea de a trăi și de a fi poate însemna bucuria lucrurilor mărunte, precum bucuria de a respira, de a privi cerul albastru, de a exista pur și simplu, de a fi recunoscut, de a iubi și de a fi iubit... Este ca o hrană pentru suflet și corp, o hrană afectivă care transformă, e „biologia speranței“ care realmente schimbă biologia corpului, imunitatea sau reacțiile lui, permițând astfel regăsirea unei mai bune funcționări bio psihocorporale...

Fără știrea lor, părinții, bunicii și strămoșii ne-au lăsat moștenire propriile secrete, traume nealinate, doliuri neîncheiate. Decesele timpurii, abuzurile sexuale și alte tragedii din trecut au trasat urme adânci în existența lor, care persistă în timp și ne sunt transmise nouă și copiilor noștri.În cazul în care nici măcar nu se vorbește despre aceste vechi dureri, ele nu sunt niciodată aduse în discuție sau măcar pomenite, corpul nostru le poate totuși exprima, somatizându-le prin boală și prin suferință. Corpul copilului, indiferent de vârstă, devine astfel limbaj al strămoșilor răniți, vocabularul traumei lor.Ca acest lucru să nu se întâmple, iar urmașii să-și poată trăi propriul destin, în deplină sănătate fizică și psihică, este nevoie să scoatem „scheletele din dulap“, pentru a decoda și închide prin vindecare toate rănile transgeneraționale. În cartea de față, Anne Ancelin Schützenberger ne arată calea prin care ne putem elibera de acest balast existențial, pentru a ne găsi propriul drum. ..

Suntem învățați să câștigăm, dar nu și să pierdem. Viață este însă o succesiune de schimbări și de pierderi. Majoritatea oamenilor își imaginează că totul, absolut totul, va dura: fericirea, dragostea, sănătatea, tinerețea, frumusețea... Cu toate acestea, echilibrul, seninătatea, sănătatea, viață în cuplu, prietenia necesită îngrijire și întreținere permanente: ele trebuie recucerite zi de zi. În acest context, ce înseamnă un doliu neîncheiat? El poate fi legat de moartea unei ființe dragi, dar și de ruperea unei relații de dragoste, de despărțirea de un prieten, de părăsirea țării natale, de pierderea casei, a locului de muncă sau a unei afaceri, de ieșirea la pensie, de spulberarea unui ideal profesional, de pierderea unei părți a corpului în urmă unui accident sau de dispariția animalului nostru de companie. În toate aceste cazuri, care reprezintă de fapt niște traume, ne simțim pierduți, iar relațiile noastre cu lumea se schimbă și devin problematice.Cele două autoare ne propun aici un adevărat ghid pentru ieșirea din doliu și regăsirea liniștii interioare:• Care sunt etapele doliului• Cum să facem față stresului provocat de un eveniment foarte dureros• Cum să ne bucurăm din nou de viață..

Comunicarea nonverbala are o importanta covarsitoare in succesul sau insuccesul interactiunilor interumane. Doar 7% din mesajul pe care il comunicam este transmis prin intermediul cuvintelor, iar 38% prin tonul, ritmul si volumul vocii. Restul de 55% se transmite prin limbajul trupului. Limbajul corpului nu se rezuma doar la un simplu gest care ne-ar putea trada, ci reprezinta o suma de semnale transmise inconstient de propriul corp.Culoarea hainelor, pozitia ocupata intr-o incapere, pipairea repetata a urechii sau o bijuterie care atrage toate privirile ne ajuta sa ne intelegem mai bine interlocutorii. Timp de mai multe decenii, comunicarea nonverbala, dar si ideile si teoriile aferente, au constituit una dintre temele pe care Anne Ancelin Schutzenberger le-a studiat cu predilectie, cartea de fata fiind prima care i-a fost dedicata. Cu ajutorul ei, veti invata sa va controlati mai bine limbajul trupului si tonul pentru a exprima exact ceea ce doriti sa transmiteti. In plus, daca veti reusi sa descifrati limbajul corporal al interlocutorilor, ii veti putea cunoaste mai bine, eficientizandu-va astfel comunicarea cu ei...

• De ce apare cancerul? • Cum putem scăpa de el atunci când mobilizăm în acest scop toate forțele medicale, dar și psihice și mentale? • Prin ce se deosebesc persoanele care supraviețuiesc de cele care mor, având același diagnostic și același prognostic? Lucrând îndeaproape cu bolnavii al căror proces de vindecare a decurs foarte bine ori care s-au însănătoșit în mod miraculos, Anne Ancelin Schützenberger a elaborat o metodă de îngrijire complementară față de abordarea medicală clasică. Metoda ei este axată pe abordarea ființei umane ca întreg, folosind în principal, pe lângă îngrijirile medicale primite, înţelegerea contextului şi a mediului familial, gestionarea stresului, relaxarea, vizualizarea și analiza mecanismelor inconștiente ce au dus la îmbolnăvire sau care sabotează procesul de vindecare.Vindecarea de o boală gravă necesită nu numai supraveghere medicală, ci și existența dorinței de a trăi a pacientului și revigorarea puterii sale de însănătoșire. Iar pacientul, așa cum ne demonstrează cartea de față, își poate reactiva mecanismul de autoreparare al propriului organism.O lectură indispensabilă pentru toți cei care vor să înțeleagă pe deplin cauzele propriei boli și ce pot face ca să trăiască – singuri sau alături de medic, psihoterapeut și familie...

Dificultatile si tensiunile care apar intre diferite persoane semnaleaza adeseori prezenta unor conflicte neformulate. Printre metodele care fac posibila abordarea acestor probleme, psihodrama ocupa un loc privilegiat, fiind in primul rand un instrument terapeutic prin care individul se elibereaza de inhibitii sau traume, urmarindu-se readucerea lor la suprafata, prin jocuri de rol, intr-o actiune improvizata, un fel de commedia dell’arte, aplicata unei situatii traite.Punand in dinamica ansamblul fenomenelor psihice, psihodrama este fie o terapie – prin deblocarea si eliberarea unor sentimente refulate sau inhibate, fie o pedagogie a relatiilor interpersonale – prin antrenarea spontaneitatii, a formarii unei perceptii corecte asupra celorlalti si a relatiei cu acestia, fie o accedere la propria persoana, la sinele nostru profund.Anne Ancelin Schützenberger a colaborat timp de peste 20 de ani cu Jacob L. Moreno, fondatorul psihodramei, fiind considerata o adevarata pioniera a acestei metode de terapie in Europa, cu o contributie covarsitoare la dezvoltarea si popularizarea ei.„Dupa parerea mea, psihodrama este magica. Sper ca si voua vi seva parea la fel.“– Anne Ancelin Schützenberger..

Traim platind datoriile stramosilor si nestiind ca facem acest lucru. Astfel, viata nu ne mai apartine, iar drama existentei noastre devine cu atat mai greu de suportat, cu cat ceea ce ni se intampla este mai inexplicabil si imposibil de intrerupt. Dupa mai bine de douazeci de ani de lucru cu pacienti, in cursul carora a schimbat destine, Anne Ancelin Schutzenberger a inteles care este mecanismul acestui destin aparent implacabil si cum poate fi el schimbat. Autoarea ne deschide fila cu fila cartea vietii, a fiecaruia dintre noi, invatandu-ne cum putem interveni in propriul destin, cum ne putem gasi calea, incetand sa mai repetam la nesfarsit greseli impovaratoare, sa ducem cu noi si in noi drame transgenerationale pe care le transmitem, inconstient, copiilor nostri, ingreunandu-le si lor viata. Inventatoare a conceptului de psihogenealogie, Anne Ancelin Schutzenberger este pioniera acestui domeniu devenit astazi referential pentru toate analizele sinelui si chiar pentru psihanaliza pe care o critica aspru. Autoarea combina in mod ingenios pregatirea sa initial psihanalitica, indelungata experienta universitara si de supervizare si deceniile de practica neintrerupta cu generatii de pacienti. Ranile din familie, tradusa in toate limbile de circulatie internationala, i-a adus autoarei celebritatea, fiind considerata astazi una dintre lucrarile care au pus bazele domeniului psihogenealogiei...