Anton Pann

Din nazdravaniile lui Nastratin HogeaInvatatura data rau se sparge in capul tauCopilul sa-nvata cand nu se rasfataPaine, la foame, udata e cea mai dulce bucataOrce il numesti avere sa-l pastrezi tot la vedereCand se gateste in laturi, numai din miros te saturiGrijile-s la creditori mai mult decat la datoriCand ceri si nu ti sa trece, te-ntorci cu inima receDaca n-ai sa mergi calare, nu umbla la-mprumutareCasca ochii la tocmeala, iar nu dupa ce te-nsalaUn nebun fagaduieste s-inteleptul s-amagesteNu vedea-n chip pocitura, ci vezi ce-i vorbeste guraCa ca asculti bine este si sfatul unei nevesteSi cu minciuna nestine poate trai-ntr-o zi bineHaina mai mult e privita decat persoana cinstitaOmul nu poate sa faca un lucru la toti sa placaSa fii altfel nu sa poate, ci ca omul intru toateMulte sunt astazi vorbite, dar maine ies osebiteLa unul parte s-altui particicaCine fura azi o ceapa maine fura si o iapa, dar or in temnita picioarele isi frangeTe pazeste sa nu superi p-altul intre prosti sa-l numeriLa lucrul stiut de lume ca sa-i dea d-aflator numeIn certuri cine se baga pagubi trebuie sa tragaMulti sunt prosti care le place p-altii-n sobor sa impaceCateodata in lume sunt primite si glumeCui ii place linistire sa-si faca imprejmuireMulte minciuni negandite sunt cam cu folos broditeDintr-o credinta desarta cade omul si intr-altaOmul cand are culege, iar cand n-are nu alegeIntr-aceasta lume orce d-unde vine se intoarceCine marfa isi scumpeste ca Nastratin pagubesteMarfa unde e, fireste, si paguba il sosesteCine numara parale, el joaca cu ceamparalePana la anul, or magarul, or samarulNu cauta-ntelepciune, daca n-ai unde o puneDin tocmeala nenteleasa, bani dand ramai fara casaOsebite anegdoteTrei micinosiUn armean injurator de guraSlujitul nenaintat s-imbogatit de cei ce sa tem de muieriProverburi adica Zicale sau Povestea vorbiiDespre cusururi sau uraciuniDespre vorbireDespre minciuni si flecariDespre naravuri releDespre lucrareDespre invataturaDespre invatatura iarasiDespre virture (fapta buna)Povestea vorbiiDespre neunire si neintelegereDespre mojicie iarasiDespre viclenieO sezatoare la tara sau Calatoria lui Mos Albu..

Lupul, țapul și varza..

Anton Pann (c. 1796–1854), „finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb” – cum l-a numit Mihai Eminescu –, unul dintre întemeietorii culturii noastre, a fost poet, folclorist, profesor şi compozitor de muzică religioasă. Este cel care a compus muzica imnului naţional al României...

Nazdravaniile lui Nastratin Hogea este o suma de istorii orientale, in care eroul propune interlocutorilor sai sfaturi intelepte intr-o maniera ludica. Suntem intr-o atmosfera de poveste unde evolutia volumului coincide cu asimilarea experientelor de viata. Structura de adancime a fiecarei nazdravanii este plasata astfel incat extragerea unei morale sa fie insotita de placerea de a spune, de a colora intamplarile si de a zugravi naravuri.Nastratin Hogea a intrat in folclorul roman ca urmare a inrauririi culturii populare otomane, ceea ce nu inseamna in mod necesar ca avem de-a face cu un import superficial. Acest lucru este atestat si de faptul ca prima varianta culta, cea intocmita de Anton Pann in 1853, reuseste sa transpuna in versuri farmecul nonsalantei eticului si esteticului. Scurtele povestiri poetice ale lui Anton Pann valorizeaza trasaturi umane precum cinstea si adevarul, depreciind minciuna si nedreptatea, principiu valabil indiferent de clasa sociala din care provin oamenii, iar lectiile nu sunt tinute de vreun didactician arid, ci de un traitor istet, hatru, gata sa-si ofere prisosul de cunoastere a lumii spre a intelepti si pe altii...

Nazdravaniile lui Nastratin Hogea este o suma de istorii orientale, in care eroul propune interlocutorilor sai sfaturi intelepte intr-o maniera ludica. Suntem intr-o atmosfera de poveste unde evolutia volumului coincide cu asimilarea experientelor de viata. Structura de adancime a fiecarei nazdravanii este plasata astfel incat extragerea unei morale sa fie insotita de placerea de a spune, de a colora intamplarile si de a zugravi naravuri.Din nazdravaniile lui Nastratin Hogea-Anton PannNazdravaniile lui Nastratin Hogea este o suma de istorii orientale, in care eroul propune interlocutorilor sai sfaturi intelepte intr-o maniera ludica. Suntem intr-o atmosfera de poveste unde evolutia volumului coincide cu asimilarea experientelor de viata. Structura de adancime a fiecarei nazdravanii este plasata astfel incat extragerea unei morale sa fie insotita de placerea de a spune, de a colora intamplarile si de a zugravi naravuri. Istorioarele sale devin, ca la Boccaccio sau Cervantes, niste texte literare care rezista prin ele insele, reflectand o lume diversa si pitoreasca. Miturile, legendele si pildele lui Anton Pann, pentru ca el si le aproprie instaurandu-si omniscienta, capata o alta naturalete, o autenticitate secunda, aceea a operei literare.Aflat la temelia balcanismului literar romanesc, continuand „linia filosofilor populari ai Antichitatii, ramasi multa vreme ca un tip viu in Orient, in intinsa arie a Bizantului“ (Tudor Vianu), Anton Pann este un adevarat Esop al literaturii noastre, chintesentiind intelepciunea milenarei umanitati rasaritene.Lucian Pricop..

Lectura pentru clasele I-IV...

Nastratin era un hogea (dascăl sau învățător)Care a rămas de basmu, până astăzi tuturor,Pentru că era din fire cam pe-o ureche, năzdrăvan,Nu-l găsești însă în faptă să fi fost vreun viclean; ..

***Povestea vorbei***Anton Pann..

Anton Pann (c. 1796–1854), „finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb” – cum l-a numit Mihai Eminescu –, unul dintre întemeietorii culturii noastre, a fost poet, folclorist, profesor şi compozitor de muzică religioasă. Este cel care a compus muzica imnului naţional al României. „Alăturat adesea de Creangă şi Caragiale, nu e însă cu adevărat comparabil cu niciunul din ei: povestitor îndemânatic, n-are geniul primului; «lingvist» miraculos, dar nu conştient, e departe de a avea arta celui de al doilea. Simpatia de care se bucură este însă uşor de înţeles şi, aş adăuga, perfect îndreptăţită. Pann rămâne unul dintre cei mai inventivi scriitori români sub raportul vocabularului, comediograf instinctiv al cuvântului. Povestea vorbii e, în definitiv, o înlănţuire de expresii paremiologice, urmate de anecdote versificate, pe tema prostiei, beţiei, cusururilor, moravurilor şi aşa mai departe. Introducerea la primul capitol sugerează deja însuşirea de căpetenie care este uşurinţa de a vorbi în proverbe, trecând de la unul la altul, cu dexteritate.”Nicolae Manolescu..

• Tabel cronologic• Despre cusururi sau uraciuni• Despre pedanti sau copilarosi• Despre vorbire• Despre vorbire iarasi• Despre minciuni si flecarii• Despre naravuri rele• Despre nerozie• Despre lenesi• Despre betie• Despre betie iarasi• Despre saracie• Despre invatatura• Despre invatatura• Despre invatatura iarasi• Despre virtute (fapta buna)• Despre supus sau sluga• Despre amor sau dragoste si ura• Despre amor si ura iarasi• Despre casatorie• Despre casatorie iarasi• Despre neunire si neintelegere• Despre iuteala, manie si posacie• Despre iuteala si manie iarasi• Despre amicie sau prietenie• Despre frica si vitejie• Despre viclenie• Despre cumplitate sau zgarcenie• Despre laude• Despre fagaduieli si daruri• Despre sanatate si boala• Despre timp si varsta• Despre timp si varsta iarasi..