„O foarte solidă și savantă istorie a falsurilor, a cărților arse, a feudelor doctrinare și a altor episoade care au marcat crearea Noului Testament și a Bisericii primare. Sau, mai bine zis, a Bisericilor primare.” (Kirkus Reviews)
Bart Ehrman ne oferă un remarcabil tablou al primelor forme de creștinism, prezentând felul în care acestea au fost suprimate, reformate sau uitate. Grupurile primilor creştini pretindeau, toate, că urmează învățătu¬rile lui Isus și ale apostolilor săi, sprijinindu-se pe texte atribuite acelorași ucenici ai lui Isus. Cercetarea arheologică modernă a recuperat o parte dintre aceste texte, iar spectaculoasa lor descoperire dezvăluie o surprinzătoare diversitate religioasă a creștinismului vechi. Aceseta sunt „Scripturile pierdute“, pe care se întemeiază și credințele unor curente creștine precum ebioniții iudeo-creștini, marcioniți anti-iudaici sau variatele grupuri gnostice.
„Cartea de față vorbește despre bogata diversitate a creștinismului timpuriu și a textelor lui sacre. Câteva dintre aceste texte au fost incluse în Noul Testament. Altele au fost respinse, atacate, interzise și distruse. Obiectivul meu este să examinez o parte dintre aceste scrieri necanonice, pentru a vedea ce ne pot spune despre diversele forme de credință și practică creștină din secolele al II-lea și al III-lea, și să analizez în ce fel un grup creștin timpuriu s-a impus ca dominant în cadrul religiei, stabilind ce urmau să creadă, să practice și să considere ca Sfântă Scriptură creștinii din veacurile viitoare.” (Bart D. Ehrman)
