Bogdan Petriceicu Hasdeu

Cu volumul 5 se incheie publicarea textelor spiritiste hasdeene (in limbile romana, franceza si rusa), cate au ajuns pana la noi. Cercetatorul si cititorul obisnuit au pentru prima data posibilitatea sa-si formeze o opinie avizata si, eventual, sa se pronunte in cunostinta de cauza asupra fenomenului atat de complex, greu de perceput si de definit al incercarii de comunicare cu lumea de dincolo. Deabia acum, in perspectiva publicarii tuturor textelor din seria de fata, tentativa lui Bogdan Petriceicu Hasdeu de a rupe barierele dintre formele existentei si de a depasi limitele realului se contureaza ca o manifestare a setei de absolut, vizibila in tot ce a intreprins si creat. In orice caz, indiferent de credibilitatea sau indoiala pe care o pot trezi in mintea cititorilor, manuscrisele din arhiva spiritista - documente ale unei experiente extreme - sugereaza mai mult decat oricare alte texte, intensitatea abisurilor sufletesti ale autorului provocate de moartea Iuliei. (I.Oprisan)..

Volumul al treilea din seria Arhiva spiritista cuprinde doar un an din demersurile lui B. P. Hasdeu de a intra in comuniune cu spiritele celor dragi (in primul rand cu spiritul Iuliei, al fratelui sau, Nicolae, si al marelui carturar, Alexandru Hasdeu, tatal sau).Dar substanta volumului este asa de densa si de incarcata de deschideri catre biografia savantului (straluminata de fapte neconsemnate altundeva) si mai ales catre universul sau de ganduri (in care planul real al studiilor publicate in aceasta perioada interfereaza, direct sau indirect, cu cel imaginar), incat cercetatorul este, pe de o parte, fascinat de varietatea si profunzimea materiei, inedita pana acum, iar, pe de alta, e contrariat si mai mult de dificultatea cailor de abordare a ei.Incontestabil, insa, ca prin tomul de fata, pasim ceva mai aproape de esenta vietii spirituale a lui B. P. Hasdeu, atat de greu descifrabila. - I. Oprisan..

Textele inedite ale "arhivei spiritiste" inserate in vol. IV al seriei de fata continua sa ne surprinda prin noi si neasteptate deschideri de perspectiva. Cu totul tulburatoare sunt profetiile transmise de spiritul Iuliei in sedinta din 14 noiembrie 1897 (ziua ei de nastere), ce sustin, fie si partial, legenda in virtutea careia savantul ar fi ascuns la Castelul de la Campina documente revelatorii privitoare la destinul Romaniei, ce urmau sa fie citite dupa 7 ani de la moartea sa: "Te previn - ii comunica Iulia lui B.P. Hasdeu, prin intermediul mediumului - ca, intr-un timp in care vei avea ocazia sa vezi, fiind inca acolo [in viata], aceasta tara, Romania, va avea un razboi, sub domnia acestui om inteligent, regele [Carol I]. Si acest razboi va fi complet in favoarea Romaniei. Ea va castiga mult. Si acest mare vis, pe care l-am avut in timp, de a face o opera despre Traian si Decebal [va prinde contururi intr-un plan nesperat]. Deci, Decebal este regele actual. Aceasta tara de acolo va avea fericirea de a-si vedea marginile sale trecand dincolo de Prut. Si, deci, tu insuti trebuie sa resimti fericirea rasei de a vedea poporul nostru sub auspiciile si conducerea acestui rege, savarsind opera inceputa doar in principiu de un foarte mare print, Ioan Voda cel Cumplit. Aceasta este o opera remarcabila care, inconstient, fara bruscare, lucreaza asupra destinului si stelelor Romaniei." - I. Oprisan..

„La începutul lui ianuarie 1870, B. P. Hasdeu publică ultima secvență din Istoria culturii în Dacia, lucrare neterminată — chiar abandonată spre a începe elaborarea și publicarea Istoriei critice a românilor. Rămasă în paginile ziarului Traian, ea nu a fost niciodată tipărită în volum, limitându-se astfel posibilitatea de a fi cunoscută, nu numai de marele public, ci și de specialiști. Cu atât mai mult, cu cât s-a emis chiar ipoteza că lucrarea ar fi „depășită”. Aflând-o deosebit de interesantă — cel puțin din punctul de vedere al discursului larg erudit, deschizător de perspective, nu numai strict filologico-istorice — o scoatem la lumina după aproape un secol și jumătate, pentru că iubitorii operei savantului s-o poată aprecia lajusta ei valoare.” (I. Oprișan)..

„Reunind cele mai importante texte hasdeene referitoare la „Vremea de apoi" (Sfârșitul lumii) din Etymologicum Magnum Românie, cu răspunsurile primite de marele savant din toată țara la întrebarea nr. 206 din Chestionarul filologic, cărora le-am adăugat o parte din anchetele mitologice realizate de noi după mai bine de o sută de ani, de asemenea în tot largul volumul de față scoate la lumina, nu numai un prețios material inedit, dar oferă totodată și o posibilă nouă modalitate de valorificare a imensului tezaur de informații referitoare la viața spirituală a poporului român, păstrate în manuscrisele cu răspunsuri la cele două chestionare ale lui B. P. Hasdeu de la Biblioteca Academiei Române și de la Arhivele Statului.” (I. Oprișan)..

Negru-Voda. Un secol si jumatate din inceputurile statului Tarei Romanesti (1230-1380)Reluand dupa cca. 25 de ani partile referitoare la inceputul istoriei Tarii Romanesti, din Istoria critica a romanilor pe care le continuase prin noi si importante cercetari si prin critici sau acceptari ale punctelor de vedere exprimate in acest rastimp de istoricii recenzati, B.P. Hasdeu realiza cea mai buna lucrare despre primii 150 de ani nu numai din istoria principatului Muntenia, ci si a celorlalte parti romanesti.Este o lucrare fundamentala de la care s-au simtit obligati sa porneasca mai toti cei care au mai scris despre trecutul istoric romanesc chiar daca nu i-au impartasit totdeauna integral opiniile.O reproducem spre a sta la indemna oricui se va mai aventura in rejudecarea inceputurilor existentei noastre statale. - I. Oprisan..

In peisajul cultural romanesc de la sfarsitul secolului al XIX-lea, dominat excesiv de interesul pentru culegerea si tezaurizarea folclorului versificat, chestionarele lui B.P. Hasdeu (Obiceiele juridice ale poporului roman, 1878 si Programa pentru adunarea datelor privitoare la limba romana, 1884) impun o schimbare vizibila de mentalitate. Invatatorii si preotii satelor, improvizati in culegatori, si chiar folcloristii cu oarecare preocupari in domeniu isi dau seama ca intregul culturii populare e mult mai amplu decat il intrevedeau ei si ca alaturi de speciile lirico-epice versificate existau inca numeroase categorii care se circumscriau aceluiasi complex spiritual ce trebuia aparat si evidentiat. Ei incep sa inteleaga totodata ca intre diversele specii ale culturii populare exista o stransa corelatie si ca ecourile unor teme si motive de sine statatoare se regasesc in variate si neasteptate forme de la un capat la altul al fenomenului folcloric. In mod cert, sub impulsul intrebarilor formulate de B.P. Hasdeu, indeosebi in Programa pentru adunarea datelor privitoare la limba romana, ce valideaza importanta celor mai multe dintre speciile narative populare, referentii noteaza si trimit savantului alaturi de productiile versificate, Indeobste culese pana atunci, numeroase texte in proza, din cele mai diverse categorii, unele dintre ele inregistrate pentru prima data la noi. - I. Oprisan..

„Deși G. Călinescu pare a aprecia mai mult proiectul de român — doar schițat — „Viață unui boier” (pentru „ideea centrală”, „totuși nouă”, a plasării „pe cadrul vechi al destinului grec”, a „problemei eredității criminalistice” și pentru calitățile artistice „amestec de observație fizico-psihologică și fior trancendențial foarte potrivit într-un roman istoric”, nelipsit „de mișcarea aceea vitejească a romanului slav”), decât nuvela Ursita, rezultată din valorificarea a ceea ce apucase să scrie, totuși forma concentrată, nuvelistică, s-a impus drept una dintre cele mai importante texte ale literaturii noastre din toate timpurile.O republicăm acum, împreună cu începutul de "romant" apărut în Buciumul pentru că cititorul să se convingă el însuși ce diferența enormă e între un început (neonorat de materializarea deplină) și un text perfect rotunjit după toate rigorile artei, care beneficiază de nenumărate deschideri de perspective.” (I. Oprișan)..