În Ochiul American, apărut tot la Paris în anul 1972, autorul, acum cu douăzeci și trei de ani mai în vârstă, denunță cu și mai multă acuitate și forță mecanismele și primejdiile universului nostru artificial în plină dezvoltare și pune față în față două lumi diferite și opuse una celeilalte.
Ne atrage părintește atenția că explorarea unilaterală a uneia, cea materială, cu tot arsenalul sau de procedee științifice, poate atrage după sine, din ignoranța, dispariția celeilalte, cea misterioasă a simțurilor, lumea spirituală personală intimă și subiectivă și, odată cu ea, dispariția sau anihilarea dezvoltării unor noi organe în starea lor embrionară, pe care omul modern începe să le ignore tot mai mult, asta dacă nu cumva chiar le refuză prezența, de dragul celor artificiale.
