Mesajele lor erau pictate pe evantaie, brodate pe batiste sau transformate in povesti. Erau o cale de a iesi din singuratate si de a-si impartasi sperantele, visurile si realizarile.
In China secolului al XIX-lea, unde femeile aveau parte de casatorii aranjate si traditii rigide, doua fete - Baihe (Crin Alb) si Floare de Zapada - intra intr-un legamant sacru laotong, mai puternic decat orice juramant. Pe un evantai de matase, ele isi scriu sperantele si suferintele in limba secreta a femeilor, nu shu, pana cand cuvintele nu mai sunt de ajuns pentru trairile lor. Descopera o poveste emotionanta despre loialitate, sacrificiu si puterea prieteniei feminine.
Cuvintele ei ma speriau si ma insufleteau. Floare de Zapada era desteapta, dar nu aceasta era partea care ma speria cel mai tare. In fiecare mesaj al ei imi vorbea despre pasari, despre zbor, despre o lume indepartata. Inca de pe atunci Floare de Zapada zbura in directia opusa fata de ceea ce i se oferea. Voiam sa ma agat si eu de aripile ei si sa ma inalt, indiferent cat de intimidata eram.
In China secolului al XIX-lea, intr-o societate in care sotiile si fiicele aveau picioarele legate si traiau aproape complet izolate, femeile dintr-un colt indepartat al provinciei Hunan au creat un cod secret de comunicare: nu shu (scrierea femeilor). Printr-un legamant special numit laotong - sinele meu -, ele se angajau sa se sustina reciproc, o relatie emotionala profunda care dura toata viata.
Cand Baihe primeste un evantai din matase de la Floare de Zapada pe care aceasta i-a lasat un poem in nu shu, prietenia celor doua fete de sapte ani devine un legamant sacru laotong. De-a lungul anilor, ele se confrunta cu foametea, rascoalele violente, isi impartasesc ganduri despre casatoriile lor aranjate, singuratate si bucuriile sau durerile maternitatii. Prietenia lor devine un refugiu, pana cand o singura neintelegere ameninta sa le destrame legatura de-o viata.
