Dintotdeauna, oamenii au folosit folclorul si intelepciunea populara pentru a incerca sa explice lumea care ne inconjoara. Unele dintre convingerile ce-si au originea in experienta de viata a oamenilor au dovedit ulterior ca au o baza stiintifica - de exemplu, cand la apus cerul are o tenta rosiatica inseamna ca ziua urmatoare vom avea parte de o vreme frumoasa. Alte explicatii si convingeri sunt simple povesti ce au reusit sa zaboveasca in mentalul colectiv pana in prezent, in ciuda numeroaselor dovezi stiintifice care demonstreaza contrariul. Si, uneori, aceasta intelepciune populara are versiuni care sunt intr-o directa contradictie.
Trasnetul loveste adesea de doua ori prezinta cincizeci de conceptii bine impamantenite despre lumea noastra, care sunt fie inselatoare, fie complet gresite. Unele au radacini adanci in folclor - de exemplu, sugestia la care se face aluzie in titlul cartii, ca trasnetul nu loveste niciodata de doua ori in acelasi loc, este o conceptie atat de raspandita, incat oamenii au inceput sa o asocieze cu o modalitate de a se referi la un eveniment despre care este greu de crezut ca va avea loc. Altele, prezente adesea in folclorul modern, par ca au o oarecare baza stiintifica.
Fiecare subiect iti ofera sansa fascinanta de a afla mai multe despre stiinta si de a pune la indoiala ceea ce credeai ca este adevarat.
