Colecția Istorie cu blazon își continuă eforturile de recreere a poveștii elitelor de odinioară prin volumul Un cântec de lebădă. Vlăstare boierești în Primul Război Mondial de Filip-Lucian Iorga.
„Mi-a atras atenţia, încă de la început, originalitatea cercetărilor lui Filip-Lucian Iorga asupra memoriei şi a mentalităţilor urmaşilor de azi ai vechilor familii nobile româneşti, ai familiilor din marea burghezie şi ai acelor familii care au dat României, în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, personalităţi politice, literare sau artistice de primă importanţă. Proiectul lui, Memoria elitelor româneşti, este interesant atât pentru specialiştii studiului istoriei, cât şi pentru publicul larg. El are menirea de a arunca lumină asupra unei porţiuni importante din trecutul nostru, astăzi ocultat aproape cu desăvârşire de către puternicii zilei.” NEAGU DJUVARA
„O educaţie socotită astăzi desuetă îi determina pe cei care o primeau să aibă credinţa că mai presus de drepturi trebuie aşezate datoriile şi că, prin urmare, cel mai important dintre drepturile cuiva trebuie să fie împlinirea datoriilor – a datoriilor către familie, către societate, către ţară, către ceilalţi. Cu această educaţie au mers cei de altădată la învăţătură pe meleaguri străine, ca să întoarcă în folosul celor din ţară lumina căpătată graţie unei stări economice mai îmbelşugate. Cu această educaţie, pentru care patriotismul nu era de ruşine, au mers să lupte în cele trei războaie prin care a trecut România în «gloriosul» secol al XX-lea. Şi tot cu această educaţie au mers în temniţe, beneficiind şi de acest «drept», devenit pentru alţii (pentru… ceilalţi) un fel de datorie. Reprezentanţi ai elitei româneşti, bărbaţi şi femei, se înfăţişează ochilor şi sufletelor noastre, depunând – direct sau indirect – mărturii despre participarea şi viaţa lor în Primul Război Mondial. Aceste mărturii au fost culese de autor cu multă pasiune şi osteneală, în cadrul unui proiect pe care l-a construit el însuşi: Memoria elitelor româneşti. Jurnale, amintiri, corespondenţă şi fotografii, dar şi anchete de istorie orală, interviuri cu persoane care, între timp, au trecut pragul spre veşnicie, au furnizat materia primă pentru această carte emoţionantă.” ŞTEFAN S. GOROVEI