Un scriitor german despre România interbelică
„Felix Kannmacher, personajul principal şi povestitorul romanului, este de fapt fratele bunicului meu, dispărut la Berlin, la începutul anilor '30 ai secolului trecut. Când am scris această autobiografie fictivă a unui emigrant din Germania nazistă, am vrut să-i dăruiesc o viaţă pe care ar fi putut-o avea – dar nu numai lui, ci şi mie însumi, gândindu-mă că, dacă aş fi trăit în acea vreme, m-aş fi refugiat probabil în România. Pe atunci, această ţară cunoştea o modernizare exemplară, care însă a fost tragic curmată de război şi de instaurarea comunismului. Astfel, romanul e portretul unei ţări îndepărtate şi, în acelaşi timp, povestea unui destin german în România.“ (Jan KONEFFKE)
În 1934, Felix Kannmacher se refugiază din Germania nazistă în România, sub protecţia celebrului pianist Victor Marcu, şi devine „guvernanta“ Virginiei, capricioasa fiică a acestuia. Descoperă cu uimire peisajul exotic al Balcicului, rafinamentele şi intrigile societăţii bucureştene cosmopolite, dar Istoria îl urmăreşte şi aici. Ascunzându-se sub falsa identitate a unui sas pe nume Johann Gottwald, Felix este eroul unui şir colosal de aventuri – de la invitaţiile persuasiv-pitoreşti de a lua de nevastă o tătăroaică până la un proces stalinist în care e acuzat de spionaj –, ceea ce face, în primă instanţă, din cartea lui Jan Koneffke un roman picaresc plin de poezie, dramatism şi umor. Marea aventură a lui Felix Kannmacher începe însă în imaginarul poveştilor pe care trebuie să le născocească întruna pentru Virginia. Devine o Şeherezadă care îşi exersează darul fanteziei nu doar pentru a-şi prelungi viaţa, ci pentru a salva lumea din mecanismul infernal al Istoriei. Poveştile lui Felix fisurează imperiul necesităţii, deturnează destinul. Şi fac posibilă iubirea.
„Există şi pitoresc, şi melancolie în fresca romanului, şi cruzime, dar şi mătăsurile narative învăluitoare ale unei extraordinare poveşti de dragoste. Toate firele acţiunii şi toate detaliile sunt egal ocrotite de prozator, aşa cum veghează un ţesător naşterea desenului din covorul lui oriental. Pe scurt, o adevărată bucurie şi reuşită literară.“ (Ioana PÂRVULESCU)
„Jan Koneffke reuşeşte să vadă ce stă scris în cartea de magie a lui Prospero: puterea de a imagina săvârşeşte miracolul. Povestea lui Felix K. e un miracol.“ (Vlad ZOGRAFI)
„Cele şapte vieţi ale lui Felix K. e o carte senină şi plină de haz, despre ani afurisiţi la culme. Oricum ai lua-o, nu poţi rata emoţionanta ei dragoste pentru o Românie mai bună decât noi.“ (Tania RADU)
Rodica Grigore, „Istoria şi fascinaţia povestirii“ (Viaţa Românească, septembrie–octombrie 2013)
Elisabeta Lăsconi, „Descântec fabulos despre o Românie pierdută“ (România literară, iulie 2013)
Tania Radu, „O Românie mai bună decât noi“ (22, iulie 2013)
