Fă întotdeauna tot ce poți pentru cei aflați în pericol pe marea de fier Sham Yes ap Soorap este asistent medical la bordul cârtițierei Medes. Lumea post-apocaliptică în care el trăiește este practic o mare de fier – în toate direcțiile, se întinde o infinitate de căi ferate încrucișate, linii paralele, comutatoare și sensuri giratorii –, iar solul de sub șine este ostil și din el țâșnesc creaturi feroce și uriașe. Atras de farmecul desuet al obiectelor din alte vremuri sau lumi, Sham este intrigat de misterul unei anumite șine de cale ferată și, în goana roților pe șine, el descoperă că vânătoarea unei cârtițe gigantice poate deveni o filosofie de viață. De când au izbit pentru prima dată două pietre una de alta și s-au minunat în legătură cu focul, oamenii au vrut să istorisească. Poveștile vor exista atâta vreme cât vom exista și noi, până ce stelele vor dispărea una câte una, ca niște lumini stinse. „Marea de fier este un roman de excepție care are potențialul de a deveni genul de clasic pe care alții îl vor imita – ca Dune și Moby Dick înaintea sa. Este o abordare unică a unei părți neexplorate a lumii – spațiul cosmic, oceanele și uscatul au fost explorate la nesfârșit, însă căile ferate, atât vechi, cât și, în prezent, o speranță pentru un viitor mai curat și mai rapid, fuseseră aproape uitate.“ – Fantasy Book Review „Superb… o imaginație colosală.“ – Publishers Weekly „Și alte nume pe lângă al lui Miéville vă vor apărea cu siguranță în minte când veți citi această carte incitantă. Dar în Marea de fier, ca de altfel în toate scrierile sale, Miéville are abilitatea aceea specială de a evoca alți autori deși povestea de față îi aparține fără doar și poate numai lui.“ – Los Angeles Times „Enorm de inventivă… Fiecare paragraf clocotește de ima‑ ginație și spirit.“ – The Guardian „În acest roman fantasy, Miéville se abține imboldului in‑ evitabil de a luneca spre alegorie; el folosește mai degrabă operațiunile de salvare și recuperare ca pe un stil de scris în sine – pe lângă Melville, împrumută masiv din Robinson Crusoe și de la Robert Louis Stevenson.“ – Los Angeles Review of Books „Fascinantă… o aventură de excepție.“ – NPR ..

Într-un viitor foarte îndepărtat, oamenii au colonizat o planetă aflată la graniţele Universului cunoscut, pe care trăieşte enigmatica specie a ariekeilor. Aceste fiinţe au un limbaj pe care doar câţiva oameni special pregătiţi – Ambasadorii – îl pot vorbi.Avice Benner Cho s-a întors – după mai mulţi ani de călătorie prin spaţiu – în colonia ariekeană a tereştrilor, denumită Oraşul Ambasadei. Cu toate că nu poate vorbi limba ariekeilor, Avice este o parte integrantă a acesteia: o comparaţie vie, una dintre multele figuri de stil (oameni, animale ori lucruri neînsufleţite) fără de care extratereştrii nu pot comunica.Când, în urma unor manevre politice ale statului-metropolă, un nou Ambasador este trimis pe Arieka, echilibrul fragil dintre oameni şi extratereştri este tulburat într-un mod violent, iar Avice încearcă să împiedice producerea dezastrului care ameninţă întreaga planetă.„Ariekeii au nevoie de comparaţii pentru că limbajul lor, care este înnăscut, nu tolerează minciuna. Asemenea houyhnhnmilor, personajele din Călătoriile lui Gulliver, ei nu pot vorbi despre lucruri care nu există. Aceasta contrazice natura limbajului aşa cum îl concepem noi – limba ca nemaipomenit vehicul pentru neadevăr şi, poate, ca necesară cale către imaginar, ca salt spre ceea ce nu există încă.“The Guardian..