Daca inchizi ochii larg si inspiri adanc... ai sa descoperi o carte care te va purta ca o luntre magica, inchiriata cu un singur banut de aur, cel al dorintei de a afla, prin mai multe lumi narative care se suprapun, se desfac si se intersecteaza halucinant ca-ntr-un dans al dervisilor rotitori, un ritual mistic practicat de adeptii poetului persan sufit Rumi, avand o vechime de peste sapte secole si implicand o forma de ascensiune spirituala al celui atins de cautarea perfectiunii, transpusa intr-o ceremonie aparent simpla, dar plina de semnificatii, pe care va invit sa o (re)descoperim impreuna. - Alina Hucai, redactor..

„Ciprian Albu putea sa ramana un om obisnuit, pe care sa il intalnesti pe strada, din vreme in vreme, fara a sti ce ganduri i se invalmasesc in cap. Ar fi fost bucovineanul fain, care, fie ca e vorba de viata de corporatist, fie de familie sau prieteni, face lucrurile corect, cu devotament si daruire. Dar Dumnezeu a avut alte planuri, asa ca i-a pus un stilou in mana, niste aripi pe umeri si i-a spus: scrie! Evadeaza si ia-ti prietenii cu tine, pentru ca e fabulos caleidoscopul pe care il porti in suflet. Si Ciprian a scris si publicat primele doua carti, Inspira adanc! Expira! si Dans!.Cea de a treia carte, Inger de serviciu, s-a nascut ca sa ajute. Chiar daca vrei, tot nu poti citi detasat cartea, pentru ca are Ciprian talentul de a-ti trezi si demonii si fricile si umbrele. Partea minunata e ca are si o bagheta magica, cu care te vindeca. Randurile din carte nu-s motivationale, Ciprian nu e un scriitor la moda. Unele sunt coplesitoare. Il iubesti si il urasti pe autor pagina dupa pagina. Te descoperi cam gol si iti e frica de faptul ca cineva ti-a atins niste resorturi extrem de intime. Te infurii, arunci cartea, juri ca nu mai citesti in veci. Apoi revii, cu plecaciune si dorinta de a fi iertat. Si plonjezi in poveste, de mana cu omul care a scris-o si care, dezvaluindu-si el insusi sufletul, iti ofera sansa sa faci acelasi exercitiu fabulos: sa devii vulnerabil si, astfel, perfect. Ciprian mai are multe de scris si de spus in evadarile sale. Acum, in paginile astea, ne invata ca-i extraordinar sa ramai autentic. Chapeau bas, Ciprian Albu!” (Oana Neda, avocat)..

Intr-o dimineata mohorata de noiembrie, Monica, fetita mea, care pe atunci avea patru ani, a desenat chipul unui om suparat, conturandu-l insa din creion doar pe jumatate. Am intrebat-o atunci de ce i-a desenat fata asa. Mi-a raspuns senin: "Pentru ca pe acolo, unde nu e nimic, intra gandurile lui rele si triste..." Asa s-a nascut Inspira adanc! Expira!, din desenul unui copil minunat. Cativa ani mai tarziu, in luna decembrie, cand am scris cartea, cel care mi-a alimentat in permanenta energia, fiind sustinatorul meu neconditionat, a fost David, baiatul meu. Lor, acestor copii magici, le este dedicata cartea mea. - Ciprian AlbuCitirea acestei carti este, pur si simplu, o calatorie tulburatoare cu un roller coaster care te conduce, cu viteza ametitoare, pe un drum cu sens unic, in care fiecare secunda este simtita altfel. Povestea te uluieste si te surprinde in permanenta, te proiecteaza pe verticala si orizontala, intr-un viitor transformat in trecut sau trecut conturat in perspectiva. Amestecul de senzatii declansate este sustinut de pereti reali si ireali printre care esti ghidat, fara sa intelegi catre ce anume. Susul este jos, palpabilul devine fantastic, iar ce pare fantezie este transformat in concret. Firul actiunii te conduce, repetitiv, catre acelasi centru, de parca o camera de luat vederi s-a hotarat sa filmeze, in slow motion, din toate unghiurile posibile, obsedant, acelasi punct: ploaia de meteoriti. Vertijul este accentuat de personajele prezentate ca intr-un evantai de oglinzi: o infatisare este surprinsa intr-un capitol, si alta este reflectata, in imaginea altui personaj, in capitolul urmator. Din cand in cand, emotiile care te coplesesc sunt cadentate de ritmul unor melodii actuale, cu aroma vintage, care incep sa sune in fundal sau de momente de stop-cadru, punctate de dialoguri necizelate ale realitatii. Acum prinzi firul actiunii, acum il pierzi. Inspiri adanc si expiri. - Roxana Mihaila, psihologCand citesti o carte poti avea diferite tipuri de trairi, insa cea mai adanca, cred, este cea care te determina, la sfarsitul lecturii, sa strangi cartea la piept din dorinta, poate, de a prelungi trairea aceea profunda generata de ea. Fiecare isi exprima trairile in mod diferit, la mine trairile se materializeaza in linii, forme si culori, si mintea mea a fotografiat aceasta emotie cauzata de Inspira adanc! Expira! si a transpus-o in ceea ce avea sa fie coperta acestei carti. Doua suflete pereche traind in acelasi univers pe care insa il inteleg si-l percep diferit avand mijloace de exprimare distincte ca urmare a limitelor personale. Fiecare protejandu-si propria intimitate, propriile orgolii, cu sacrificii prea mari. O carte ca o spirala, care te invarte ametitor intr-un carusel al senzatiilor, explozii de meteoriti, alaiuri de broaste testoase, iarba arsa, mirosul sarat al marii, natura intreaga si intregul univers in comuniune cu trairile complexe ale personajelor. Inspira adanc! Expira! este o carte pe care sa o strangi la piept, care-ti lasa un gust dulce-amar, care te supune meditatiei, te face sa-ti pui intrebari legate de tine, de lumea ta, de erorile personale si de sansa de a le corecta cel putin pana la urmatoarea ploaie de meteoriti. - Daniela Burdia, ilustrator..