Deşi a fost în general bine primit imediat după apariţie de critica de întâmpinare în exerciţiu (au scris favorabil Perpessicius, N. Davidescu, M. Ralea), romanul Ciuleandra (1927) nu a fost creditat ca o naraţiune de performanţă, la nivelul capodoperelor unui scriitor consacrat prin Ion (1920) şi Pădurea spânzuraţilor (1922). Criticii (în mod special Pompiliu Constantinescu) i-au reproşat fie superficialitatea analizei psihologice, fie intriga senzaţională, fie artificiozitatea conflictului melodramatic. Autorul însuşi a mărturisit în jurnal uşurinţa cu care a scris micul roman într-o perioadă de tatonare şi mobilizare a eforturilor de construcţie pentru Răscoala. Transcrierea finală a romanului, în august 1927, a avut totuşi dificultăţile ei, datorită îndoielilor autorului, suspiciunii că naraţiunea suferă de artificialitate: „Parcă e ceva livresc în viaţa pe care o trăiesc figurile“ – notează scriitorul în jurnal la data de 8 august 1927 (v. Opere 17, p. 6). Printr-o excepţie de la credinţa rebreniană statornică în arta majoră serioasă, animată de o semnificaţie morală clară, Ciuleandra „ar fi o demonstraţie a artei privită ca simplu joc: nu vrea să propovăduiască şi nici să-ţi lase vreun învăţământ. Nu vrea decât să amuze în sensul larg al cuvântului“ (ibidem, p. 6). Autorul nu-şi abandonează însă romanul sub umbrela nesatisfăcătoare a ideii de joc, adică de „operă de artă prea pură sau prea sintetică“, pentru că l-ar destina astfel categoriei minore de simple „experienţe de laborator“. Liviu Rebreanu îşi explicitează în jurnal adevărata investiţie de semnificaţie: „Ciuleandra asta, pentru mine e o operă în care se exprimă şi se clarifică o taină sufletească mare, e cazul, des repetat, al iubirii până la crimă...“ (Opere 17, p. 7). Orgolios, după apariţia cărţii nu agrea opiniile critice care nu o tratau cu încredere şi cu suficientă seriozitate.
în postumitatea prozatorului, aprecieri aproape unanime situează apariţia romanului Ciuleandra din 1927 într-un moment de depresiune valorică a creaţiei rebreniene. între Pădurea spânzuraţilor, roman apărut în 1922, şi Răscoala din 1932, deci de-a lungul unui întreg deceniu, apar trei romane ale lui Rebreanu, considerate de mai mică importanţă: Adam şi Eva, în 1925, Ciuleandra, în 1927, şi Crăişorul Horia, în 1929. Nu intru în detaliile extrem de interesante ale acestor evaluări. Amintesc numai că diagrama postumă a reconsiderărilor a pus într-o altă lumină, mai favorabilă, cel puţin romanele Adam şi Eva şi Ciuleandra. în ceea ce mă priveşte, am estimat că micul roman Ciuleandra a urcat spectaculos în aprecieri: eu îl văd foarte aproape, dacă nu chiar egalul, capodoperelor indubitabile Ion şi Pădurea spânzuraţilor.
- Editura CARTEX
- ISBN: 9789738726093
- Număr pagini: 158
- Limba: romana
- Format disponibil: paperback
- Dimensiune: 130 x 200
- Anul: 2008
Etichete: Ciuleandra, Liviu Rebreanu, Editura Cartex, carte, Alexandria Librarii, promotie, librarie
V-ar putea interesa și...
Alexandria îți recomandă
Livrare începând cu 48h
pentru comenzile date până în ora 12:00, în zilele lucrătoare, exceptând perioadele aglomerate de Sărbători legale.
Plătești în siguranță
Acceptăm plata online cu cardul bancar sau poți achita coletul în momentul livrării.
Retur ușor
Ai dreptul să returnezi produsele în termen de 14 zile calendaristice de la primirea coletului.
Consiliere telefonică
Răspundem prompt! Sună-ne dacă ai nevoie de ajutor pentru a comanda de pe site-ul nostru. De luni până vineri (08:00 - 16:30) la 0734.738.924 sau 0786.102.784.