Codin. Ciulinii Bărăganului

Un autentic veritabil
Trăind un ataşament profund faţă de valorile spirituale şi refuzând compromisul, pe care îl plasează în aceeaşi categorie imposibil de acceptat cu banalitatea şi mărginirea cotidiană care conduc spre grotesc şi inacceptabil, Istrati face o mitizare a valorilor artisticului, moralităţii, justiţiei. Liniile definitorii ale destinului istratian sunt hamletiene. Istrati a crezut cu fervoare în misia culturală pe care o are de împlinit în lume, aşa cum a înfruntat şi decăderea lumii, aflate în iremediabil proces de putrefacţie. Sinceritatea lui Panait Istrati se revelează în această pagină de confesiuni, care este în esenţă o admirabilă definiţie a demersului său literar: „Singur şi sprijinindu-mi coatele la fereastră visez câteodată ore întregi. ªi nu e bine. Deoarece visul este mult mai concret când se sprijină pe stâlpii puternici ai amintirilor. ªi cunosc foarte puţine lucruri despre trecutul îndepărtat al Egiptului. Nu este de vină timpul care mi-a lipsit să studiez, ci imposibilitatea de a reţine faptele. Creierul meu se împotriveşte oricărui ajutor care vine din cărţi. Dacă mama mea m-ar fi înscris la liceu, eu aş fi fost o mediocritate uimitoare. în vreme ce, aşa cum sunt, nu maimuţăresc pe nimeni şi nu îndrăznesc să zbor către înălţimi care cer aripi pe care nu le posed. în schimb, apreciez orice fărâmă de adevăr, care arde, ca fierul înroşit, inima mea insaţiabilă. Sunt un foc care arde de dorinţe. Pământul şi viaţa nu vor fi niciodată prea mari, pentru ceea ce eu pot să simt. O cârtiţă incandescentă " în definitiv, iată ce sunt.
Lucian Pricop