„Bibliotecarul Infernului” este confesiunea personajului principal, Giovanni Esposito (născut la Napoli, în anul 1685), făcută prietenului său din România, Constantin Ionescu, scriitor și pictor. Pe ambii îi leagă o atracție neobișnuită și iubirea pentru insula Ada Kaleh,  micul Levant al României, care a avut un sfârșit tragic în anii ’70 ai secolului trecut, fiind scufundată în urma construirii hidrocentralei Porțile de Fier.Giovanni Esposito, ajuns bibliotecar în Napoli, vecin și prieten din copilărie cu compozitorul Domenico Scarlatti, este fascinat din adolescență de micuța insulă de pe Dunăre. În urma unui dialog cu Prințul Eugen de Savoia despre pictorul Caravaggio, acesta este impresionat de erudiția sa și îl invită să lucreze la Biblioteca Imperială din Viena. După numai un an petrecut în capitala imperiului austro-ungar, Împăratul Carol al VI-lea și Prințul Eugen de Savoia îi încredințează lui Giovanni misiunea secretă de a avea grijă de o bibliotecă subterană construită sub insula Ada Kaleh, în care au fost expediate cărți blestemate, incunabule și manuscrise medievale interzise de Inchiziție, dar și unele având paginile otrăvite, o adevărată Bibliotecă a Diavolului. În tezaurul subteran de scrieri medievale, bibliotecarul Giovanni Esposito descoperă și studiază, la vârsta de 45 de ani, tăblițele de smarald ale atlantului Thoth, pe care reușește să le traducă și să se impregneze de învățăturile sacre, care-l fac nemuritor.În roman sunt descrise numeroase personaje istorice pe care Giovanni Esposito le-a cunoscut în cei 250 de ani în care a trăit în Biblioteca Infernului până la scufundarea insulei, o inflorescență de întâmplări, dialoguri, lecturi, trăiri spirituale și povești de dragoste petrecute în special în locurile peregrinărilor sale, Napoli, Viena, Ada Kaleh, Belgrad, Orșova și Tekija...

Unul dintre marii scriitori ai secolului XX, Ernesto Sabato, îi cere fostei sale iubite, profesoară de fizică la facultatea din Buenos Aires, despre care crede că are talent literar, să imortalizeze povestea lor clandestină. După câteva decenii, femeia, de origine română, este încurajată de către Tin - însuşi autorul cărţii de faţă - să depene pasionanta istorie.Şi îndrăgostita de odinioară scrie. O ego-proză, deci, foarte gustată de cititorul contemporan. Graţioasa convenţie postmodernistă a jurnalului găsit funcţionează aici perfect, fiind elegant împachetată în panglici şi ornamente de ultimă generaţie. Autorul, ingenios, făcându-ne complice cu ochiul din când în când şi folosindu-se de intertextualisme şi de un umor uşor nostalgic, zugrăveşte pagini ce se citesc pe nerăsuflate...

„Autorul, poet optzecist cunoscut mai cu seamă datorită poemului ermetizant și straniu Zid și neutrino, este bibliotecar în Suceava și, cvasi-neverosimil, descălecător în pictură al expresionismului arhetipal. Dar și teoretician în limba engleză al postliteraturii, pe urmele lui Richard Millet, însă cu temei în opera lui Deleuze și Guattari. Recent, el s-a raliat mișcării A Treia Paradigmă. Teoretizările sale vin înaintea celor produse de cutare academician de la noi și oricum sunt mult mai bine fundamentate conceptual. Constantin Severin îmi confirmă o impresie care mă încearcă de ceva vreme: anume că viitorul intelectualului este în provincie. Metropolele, din cauza costurilor vieții, încurajează superficialitatea. Intelectualii de capitală pot obține o formație solidă și enciclopedică numai prin înregimentare politică mai mult sau mai puțin vizibilă. Or, în epoca postistorică, libertatea de a critica sistemul în ansamblu, nepartinic, este definitorie pentru statutul de intelectual. Nu exagerez deloc cu aceste afirmații. Constantin Severin este un pictor prezent în galeriile in străinătate și se află în corespondență cu teoreticieni străini remarcabili.", Felix Nicolau..

Constantin Severin este scriitor si artist vizual, fondator al expresionismului arhetipal. A publicat 15 carti de poezie, eseuri si romane in limbile romana, franceza, engleza, spaniola si macedoneana, fiind distins cu 7 premii nationale si internationale, cel mai important fiind Marele Premiu la Festivalul International de Poezie "Aco Karamanov" din Macedonia (2022).Cel de-al treilea roman al sau, Orasul somnambulilor, rescrie mitul lui Pygmalion in era digitala: personajul principal, tanara nepaleza Alisha Rajvanshi, o specialista de varf in robotica, se indragosteste de propria sa creatie, un robot care il imita perfect pe marele compozitor roman George Enescu.Un roman de docu-fictlune, care te face sa meditezi la provocarile lumii contemporane si la epoca post-umana in care intram...

Viețile pictorilor. Poeme de Constantin Severin..