Inceputul de an scolar 2013 m-a prins nu doar in postura de tata al unui boboc care pasea pentru prima oara pe holurile Scolii Gimnaziale „Pia Bratianu” din Bucuresti, dar si de ministru al justitiei, calitate in care lucram de cateva luni, in paralel cu celelalte misiuni guvernamentale, la un proiect de suflet care avea sa se cheme Educatia juridica in scoli. Proiectul a prins contur, iar prin anul 2014 erau deja cateva sute de judecatori, procurori si avocati care incepusera sa mearga voluntari in scoli pentru a le explica elevilor ce este o lege, cine o adopta, cui i se adreseaza, cine o pune in aplicare si, mai ales, cine vegheaza ca legea sa fie respectata si care sunt consecintele nerespectarii dispozitiilor unei legi. Am incercat sa intru in haina de profesor si m-am prezentat in fata elevilor din clasele VI-VIII, avand mereu in geanta un exemplar al Constitutiei Romaniei, pentru mine si pentru fiecare dintre copiii prezenti. De fiecare data am inceput discutia despre legi cu... un desen reprezentand o piramida formata din acte normative suprapuse si avand in varful ei legea legilor: Constitutia. Invatasem inca din primul an la Facultatea de Drept ca exista o ierarhie a regulilor necesare functionarii unei societati, in care locul fruntas il ocupa legile adoptate de Parlament, urmate de actele emise de Guvern, cum ar fi ordonantele si hotararile, iar la baza piramidei erau asezate ordinele emise de ministri si decizii ale diverselor autoritati centrale. Unii elevi m-au intrebat "Ce este o lege si de unde vine forta obligatorie a unei legi?", "Cine adopta legile si de ce trebuie sa respectam o lege sau alta?".
Le-am raspuns ca puterea unei legi vine din puterea Parlamentului, pe care noi, alegatorii i-o dam din patru in patru ani. Parlamentul adopta legile in calitate de organism reprezentativ suprem al poporului roman. Daca vointa si nevoia unui popor de a se adopta anumite legi este realizata prin mijlocirea reprezentantilor sai alesi in Parlament, Constitutia, legea legilor din care isi trag seva toate celelalte acte normative, este aprobata si validata direct de catre popor, prin referendum. Prin anul 2016 aveam ceva timp la dispozitie, asa ca mi-a incoltit ideea sa aleg cateva articole din Constitutie si sa le comentez cumva pe intelesul copiilor. Obisnuiam pe atunci ca mersul la cinematograf sa fie insotit si de un popas de joaca prin librarie cu Kira si Dinu, copiii mei. Cum de fiecare data rabdarea lor nu dura cat as fi vrut eu, gaseam forme de recompensa pe masura dorintelor lor, asa ca aveam casa plina de tot felul de carti care fusesera atragatoare in librarie. Ceea ce am observat era ca toate foloseau desene pentru a ilustra texte mai mult sau mai putin cunoscute. Aflasem astfel una dintre caile de urmat pentru a trezi curiozitatea si mentine interesul copiilor asupra unor teme care de multe ori nu sunt foarte atragatoare nici pentru adulti. Intelesesem de asemenea ca nu este suficienta dorinta de a-i face pe copii sa inteleaga care sunt regulile jocului intr-o societate, ci trebuia sa invatcum functioneaza mintea copiilor, dincolo de ceea ce stiam sau faceam deja ca parinte. Am rugat asadar o prietena profesor sa imi stabileasca o intalnire cu elevi din clasele a VII-a si a VIII-a, pentru a ne chestiona reciproc despre... Constitutie. Rezultatul a fost mai mult decat incurajator. Copiii erau extrem de curiosi sa cunoasca cum functioneaza o tara, caci despre drepturile lor, pareau ca stiu deja destul de multe de la varsta de 10-12 ani. Am pornit la drum avand in minte si cateva carti de maxime si citate pe care le avea tata in biblioteca. Copil fiind, mi se parea fascinant sa aflu ce au spus oamenii care au influentat istoria, cum au reusit sa surprinda, in cateva cuvinte, extrem de atragator si concis, esenta unor principii, a unor viziuni despre lume si viata. Cartea pe care o cititi acum cuprinde o selectie de 100 de articole din cele 156 ale Constitutiei Romaniei. Continutul acestor articole este explicat pe intelesul copiilor in jurul varstei de 14 ani, incepand cumva de la clasa a VII-a, fara a exclude insa clase mai mici sau mai mari, dupa cum am vazut ca sunt interesati sau pregatiti copiii atunci cand am mers prin scoli gimnaziale sau licee in vederea unui feedback pentru diverse texte. Selectia articolelor este evident subiectiva si a avut in vedere in primul rand importanta lor din perspectiva nevoii de transformare a micilor cititori din copii in cetateni constienti de drepturile si obligatiile lor, iar in al doilea rand caracterul mai degraba tehnic, procedural, al unor articole care la prima revizuire a legii fundamentale s-ar putea sa nu se mai regaseasca in Constitutie, cel putin din punctul meu de vedere. Am comentat fie articole luate individual, fie impreuna cu altele, acolo unde am apreciat ca exista o legatura destul de puternica, de fond, intre ele si nu se justifica comentarii diferite prin care ar fi fost mai dificil de explicat copiilor eventualele diferente de nuante. De asemenea, la unele articole cu un continut mai extins am selectat doar acele alineate care surprind cel mai bine esenta articolului, regasita de cele mai multe ori in denumirea marginala a fiecaruia. Cu orgoliu de autor, imi place sa cred ca aceasta carte „Constitutia pentru copii si tineri… de toate varstele”, reprezinta un proiect unic. A necesitat o munca consistenta de documentare si ulterior de punere in pagina, in cat mai putine cuvinte, a unor texte constitutionale care au capacitatea de a genera, de regula, volume intregi de comentarii. Pentru a face intelesul textului constitutional accesibil nivelului de varsta al publicului meu tinta, am recurs la urmatoarele trei metode care se completeaza reciproc si vin sa reveleze sensul: desenul, citatul si explicatia.
1. Desenul care sa creeze atmosfera in care ar trebui citite articolele din Constitutie impreuna cu textele explicative;
2. Citatul, al carui rol este fie sa lumineze sensul articolului de lege sau sa ofere consistenta, fie sa deschida calea spre noi perspective sau intelesuri. Alegerea autorilor a fost facuta pentru a trezi copiilor curiozitatea, dar si pentru a putea face comentarii despre opera sau personalitatea acestora, la orele de educatie juridica si nu numai;
3. Explicatia prin care am incercat sa surprind, pe intelesul copiilor, spiritul textelor constitutionale. Unele expresii sau cuvinte vor fi cu siguranta o noutate pentru ei, dar am decis sa pastrez ceea ce mi s-a parut relevant si necesar pentru un inceput de educatie juridica, dorind ca intreaga lucrare sa aiba si un rol educativ, nu doar informativ.
Din punct de vedere structural, am impartit cartea in doua volume, din mai multe ratiuni:
1. Conceptual, rolul unei constitutii, legea legilor, este de a face posibila exercitarea drepturilor noastre fundamentale intr-o tara ale carei institutii lucreaza si coopereaza intre ele pentru a face functional un stat capabil sa isi protejeze cetatenii si sa le asigure un mediu in care sa traiasca si sa se dezvolte armonios;
2. Numarul de cel putin 250 de pagini pentru intreaga carte, text si desen, ar fi facut mai dificila utilizarea volumului de catre copii, fiecare articol avand alocate doua pagini, una pentru text, iar alta pentru un desen;
3. Ultimul comentariu al primei parti a lucrarii este despre Parlament, pentru a face cumva trecerea de la Vol. I - Drepturile si indatoririle fundamentale, la Vol. II - Organizarea si functionarea statului.
Cartea este destinata copiilor, adolescentilor, parintilor, profesorilor de cariera sau celor ad-hoc, cum sunt avocatii sau alti juristi care participa in scoli la orele de educatie juridica. Pentru a ajuta la pregatirea eventualelor dezbateri suplimentare, am introdus note de subsol acolo unde am identificat legislatie relevanta. Constitutia pentru cei mici isi asuma asadar un dublu rol: dincolo de un material informativ pentru copilul autodidact care vrea sa cunoasca, sa inteleaga si sa devina un bun cetatean, ea poate reprezenta si un inedit suport didactic pentru profesorul de istorie sau cultura civica care preda primele notiuni despre constitutie si isi doreste sa iasa din paradigma impusa de manualul scolar. Mi-as dori ca aceasta lucrare sa devina liantul unui dialog permanent intre copii si adulti pe tema locului si rolului nostru in Cetate. Multumesc tuturor profesorilor si elevilor de la: Scoala Gimnaziala "Prof. Ion Visoiu" din Chitila, Scoala Gimnaziala "Pia Bratianu" din Bucuresti, Colegiul National "Spiru Haret" din Bucuresti si Colegiul National "Ion Maiorescu" din Giurgiu, de la care am invatat cum ar trebui facut pentru ca un articol din Constitutie sa trezeasca interesul copiilor. Multumesc lui Alex Nastase care a fost inca de la inceput alaturi de mine in realizarea acestui proiect, precum si domnilor profesori de drept constitutional Cristian Ionescu, Stefan Deaconu si Silviu Barbu, care m-au incurajat si mi-au fost parteneri in identificarea acelor valente constitutionale care ar trebui cuprinse intr-o lucrare dedicata copiilor mai mici sau mai mari, precum si doamnei profesor Madalina Lazar pentru sfaturile pedagogice si stilistice. Un gand special ii trimit Ralucai, autorul desenelor, care acum ne priveste dintre stele. - Autorul
