lată că poezia poate să curgă și dinspre realitate spre imaginație, și nu doar dinspre vis către tălmăcire. Cornel scrie în acest sens; realitatea îmbracă nuanțele abstractului în acea măsură în care până și trezirile din noapte par mai puțîn framântate. Am citit tot, că pe o incursiune în ceva ce descoperi că fiind și al tău. Poezia din acest volum te îndeamnă la mai mult decât simplă lectură, te determina să simți. Este mai mult decât o plăcere, e un fel de leac din vorbe. Mulțumesc! - Daniel Chirileanu - poet, pastor, lider de tineret..

Cred ca trebuie spus din capul locului: aceasta carte contine „trecute, foste predici”, cum ar spune Poetul. E vorba de predici tinute, ani la rand, de domnul Cornel Darvasan, in calitate de pastor. Dintr-o perspectiva strict literara, acestea s-ar putea asemana cu rubricile saptamanale pe care un scriitor le concepe și le prezinta intr-o publicatie periodica. Singura diferenta ar consta in faptul ca autorul isi face cunoscute articolele oral, in fata publicului sau, iar receptorii nu le citesc, ci le asculta. Dar lucrurile nu sunt asa de simple. Specialistii in stiintele comunicarii spun ca un Discurs reprezinta relatia dintre un Text si un Context, relatie in urma careia se nasc sensuri si semnificatii, adica informatii despre lume si interpretari asupra acestor informatii si asupra lumii. Dominique Maingueneau defineste discursul ca articulare a textului si a locului social in care acesta se produce. Pentru el, textul si locul social sunt ca fața și reversul unei foi de hartie; asadar, un discurs reprezinta „unitatea dintre un text, un loc social si un mod de enuntare care le articuleaza” (Les termes clés de l’analyse du discours, 1996). Ori, atunci cand citim textele din Viata la superlativ suntem privati de o mare parte a contextului, care facea din ele niste predici religioase, precum si de modul de enuntare, care facea din aceste predici niste discursuri cu un mare impact intelectual si emotional.Ce elemente compun contextul care participa la nasterea unui discurs? Numarul acestor elemente poate fi extrem de variat, in functie de perspectiva adoptata. Dupa unii autori, contextul este dat de participanti, loc, moment, scop, tema, gen de discurs, canal, dialect folosit, reguli care guverneaza inscrierea la cuvant in comunitatea respectiva etc. (D. H. Hymes, Models of the Interaction of Language and Social Life, 1972). Alti cercetatori includ si cunostintele despre lume ale participantilor, cunoasterea referitoare la imaginea reciproca a participantilor, la interactiune, o cunoastere a planului de fundal al societatii din cadrul careia este generat discursul etc. Pentru E. A. Schegloff, „orice discurs este o opera colectiva”, in sensul ca ințelesurile si semnificatiile pe care le transmite un discurs depasesc cu mult enunturile produse de emitator; ințelesurile si semnificatiile constituie o coproductie a celor care vorbesc, asa cum vorbesc, si a celor care asculta, asa cum asculta – activ sau pasiv, cu feedback sau fara feedback (Sacks, Schlegoff si Jefferson, 1974)...

M-a marcat aceasta carte, am parcurs-o rapid, pentru ca povestea este captivanta, dar nu ma asteptam la un asemenea deznodamant. Viata este frumoasa, trebuie traita in toata splendoarea ei, iar sacrificiile sunt necesare. Dar trebuie sa gasim solutii. Mai ales ca scena finala te umple de uimire. Cum este posibil ca, dupa ce cineva face gestul suprem fata de tine, sa fii atat de nepasator? Asemanarea Hristica este de-a dreptul cutremuratoare. Recomand aceasta carte, care ar trebui citita de generatia care nu mai citeste! Acad. Leon DanailaCand vorbim despre lucrurile ascunse de privirile oamenilor, pot fi surprize nebanuite. Unii oameni duc ani de zile poveri pe care nimeni dintre cei din jur nu le stie, nimeni dintre pamanteni nu le cunoaste. Inimile noastre sunt, deseori, depozite vii de trairi, care nu pot fi exprimate sau dezavuate. Pentru ca, pur si simplu, privesti in jur si fiecare isi vede de situatia lui. Egoismul a pus stapanire pe multe suflete. Durerea cea mai mica de la degetul nostru mic ne doare mai mult decat disparitia a milioane de oameni, in alta parte a lumii.Ceea ce urmeaza este o parabola moderna. Cititorul tanar va incerca sa desluseasca, printre randuri, ceea ce autorul a vrut sa scrie. Cel experimentat va simti, uneori, previzibilul situatiilor. Este un stil care aduce aminte de George Sovu, pentru ca inraurirea adolescentina se simte. Alteori, limbajul colocvial duce la "De veghe in lanul de secara” a lui J. D. Salinger. Oricum, eroul principal, Sorin Varsendan, este o mixtura foarte interesanta de emotii, empatie, forta, dragoste, inteligenta si sacrificiu. Ceea ce face el in aceasta parabola este aproape inimaginabil. Traind intr-o lume a contrastelor, eroul va darui totul pentru iubire. Cat de vinovat este el pentru aceasta? Care sunt valentele unui romantism intarziat in postmodernism? Suntem la inceputul erei internetului. Cat de mult se poate lega o relatie pe internet? De ce sufera oameni nevinovati? Cum sa fii nerecunoscator, in ciuda celei mai mari dovezi de dragoste? Iata intrebari la care vom gasi raspunsuri tangentiale in aceasta parabola...