„Cu cât i se face unui lucru mai multă reclamă/marketing, cu atât acel lucru sau ce se întâmplă în spatele acestuia (și scopul indirect al acelui lucru) este mai dubios, ascunzand o formă perversă de control, o minciună, o sursă de întuneric. Tot ce marketeaza/promovează Sistemul este menit să te inducă în eroare, pe calea greșită. Se face, în mod evident, un supermarketing banilor, întunericului, controlului și fricii, și aproape deloc iubirii, luminii, libertății și curajului. Marketing-ul înseamnă, de fapt, ispita. Este doar o altă formă de sclipici atrăgător, transformator al minților umane, călăuzitor pe drumul greșit. Totul este doar un joc … pe care chiar tu l-ai creat în scopul de a învață niște lecții.Tot ce se întâmplă în acest joc (în această simulare că în jocurile pe computer) este exact cum trebuie să fie că tu să înveți cu adevărat aceste lecții. Însă, odată intrat în joc, ai uitat total care era scopul acestuia. Este momentul să-ți reamintești cine ești cu adevărat, că tu ești creatorul jocului în care te afli.” (Cristian Răduță)..

Sunt cărți care se adresează oamenilor dintr-o anumită perioada istorică, dintr-o anumită zona de conștiința, iar altele care sunt și au valabilitate pentru totdeauna, pentru toate ”timpurile”. Această, împreună cu prima parte, ”Nouă Ordine Vibrationala”, se încadrează în această din urmă categorie.Nu te speria dacă vezi cartea asta atât de groasă, pentru că foarte curând vei vedea că e, poate, singură carte pe care ai citit-o pe nerăsuflate și ai înțeles-o foarte clar. De ce?Pentru că, precum zicea Einstein, dacă nu poți explică o teorie, o realitate, pe înțelesul omului simplu, în cuvinte uzuale, oricât de greu de înțeles ar putea această părea la început, înseamnă că n-ai înțeles-o nici tu. De ce? Pentru că adevărul, o mare parte din el, tu deja îl ai în ține, iar când ți-l zic eu, o să-ți pară foarte familiar, de bun simt, că și cum deja îl știai.Ieșirea în afară zonei de confort nu se face doar în situații evidente de viață, ci și mental, când încerci cu curaj să treci de limita cunoașterii tale, să înțelegi lucruri noi, să ți le explici singur. Când depășeșți barieră, când crezi cu adevărat că răspunsurile ‘or să-ți vină, adică când intri în ”gaură neagră”, vei fi ghidat de Sus spre acel răspuns.Și exact asta am făcut și eu cu aceste două cărți, m-am aruncat într-o mare gaură neagră, m-am avântat cu curaj să scriu despre ceva ce nu știam înainte, despre ce nu înțelegeam înainte, sau așa credeam, dar vroiam să aflu. Am avut încredere că dacă continui să întru, răspunsurile despre cine sunt eu (și, implicit, voi) vor veni pe parcurs, că pașii, gândurile și stările îmi vor fi ghidate în direcția bună de Dumnezeu. Oricum, odată depășit “orizontul evenimentului“, adevărată linie roșie, nici nu mai ai cum să te întorci înapoi. Drumul este într-un singur sens: spre aflarea răspunsului.Valoarea unei cărți nu este dată de criticii literari consacrați, majoritatea slujitori obedienți ai diferitelor interese. Nu este dată nici de cititorii contemporani, dacă este mult peste nivelul lor de conștiința. Ci este dată de timp, de timpul de după, în care mințile vor avea un nivel de conștiința mai ridicat și vor putea aprecia la adevărată valoare opera scriitorului. Dar, în acest timp aproape de marginea lumii, „timpul” este în schimbare foarte rapidă, și, deci, o carte bună are toate șansele să poată fi apreciată corect... Deși, în nebunia momentului în continuă intensificare, oamenii nu prea mai au mult timp de stat cu ochii pe o carte. Vâltoarea evenimentelor devine curând amețitoare. Iar viitorii „elevi” în această clasa vor fi foarte departe de cărțile scrise urmărind spectacolul dintre două lumi. Aparent, aceste cărți se pierd în zona de trecere între lumi... Însă, nu este așa...

Toată viața oamenii, conștient sau inconștient, își caută identitatea reală, cine sunt ei cu adevărat, și nu cine cred ei că sunt. Iar acest lucru este reliefat sub o formă sau alta în sute de filme și cărți, în care un personaj, în urma unei amnezii, își uită originea, de unde provine, cine-i sunt părinții etc. Exact asta facem și noi de-a lungul vieții/vieților prin toate experiențele pe care le avem: conștient sau nu, ne căutam adevăratul Eu.Misterul în spatele căruia se află adevărata ta identitate este cel mai mare mister de care ai fost vreodată atras.Cei care conduc omenirea din umbră și, implicit, cei care produc artă (filme, cărți etc.) cunosc bine aceste lucruri și înțeleg cât de tare te atrage acest mister al regăsirii identității tale reale. Mereu îți vor împacheta acest mister sub diferite forme, ca într-un puzzle, dându-ți câteva bucățele din adevăr, dar niciodată pe toate … tocmai pentru a păstra misterul.O regulă nescrisă dar evidentă pentru toți producătorii de “succes” de filme (cărți etc.) este că misterul legat de identitatea ta reală trebuie perpetuat la nesfârșit...