Văzut de jos sau de la înălţime, fotografiat întotdeauna dintr-un unghi neaşteptat, Bucureştiul este un oraş care pulsează de viaţă, un univers plin de lumină şi de culoare, mereu altfel, mereu surprinzător – prin diferitele urme ale istoriei sale, prin amestecul de stiluri arhitecturale, prin nonconformismul artei sale urbane, prin intensitatea vieţii de zi cu zi, prin frumuseţea sa nocturnă. Bucureşti Optimist, o extraordinară colecţie de fotografie, străpunge cenuşiul cotidian şi ne învaţă să ne reorientăm privirea, să vedem lucrurile într-o altă lumină, pozitivă, optimistă Ideea proiectului București Optimist mi-a venit în anul 2012, în urma unei plimbări prin oraș, în prima zi însorită după o iarnă mult prea lungă. Mi-am luat aparatul pe umăr și am încercat să mă comport ca un turist curios să descopere în oraș detalii inedite. Imaginile au avut un mare succes, fapt care m-a convins să continui. Pe parcursul acestor ani, am primit un ajutor de nădejde din partea partenerului acestui proiect — Canon —, care m-a susținut din toate punctele de vedere, punându-mi la dispoziție tot suportul tehnic de care aveam nevoie pentru a realiza fotografii de foarte bună calitate.Cristian Vasile..

Aparatul cultural românesc din timpul regimului Gheorghiu-Dej, alcătuit dintr-o pletoră de direcţii, servicii, comisii, comitete, consilii, toate în structura guvernului, execută cu obedienţă indicaţiile trasate de sus în jos de o liotă de inspectori, instructori, şefi de sector din structura Secţiei de Agitaţie şi Propagandă a Comitetului Central. În acest hăţiş birocratic şi ideologic, care îşi schimbă mereu organigrama şi aşa complicată, se decid în cele mai mici detalii aspectele vieţii culturale şi artistice din Republica Populară Română: tiraje, repertorii, cifre de şcolarizare, sancţiuni, recompense, onorarii, călătorii de documentare, prelucrări ideologice etc. După multe zeci de ani, în acest labirint birocratic şi ideologic nu oricui îi este dat să intre, ci doar unui cercetător curajos, tenace şi având exerciţiul certificat al investigaţiei şi al analizei istorice. Acest cercetător este Cristian Vasile. „Cu aceeaşi minuţiozitate critică şi cu acelaşi respect plin de discernământ pentru documente, devedite şi în cărţile sale anterioare, Cristian Vasile explorează viaţa culturală din România anilor '50 şi '60, un mediu aflat sub presiunile covârşitoare ale ideologicului, oscilând între cedare, ambiguitate şi – mai rar – rezistenţă. Parcursul autonom al lui Gheorghiu-Dej et co. după 1960 se reflectă şi asupra politicilor culturale. Dar este vorba de fapt despre o evoluţie spre stalinismul naţional, nu către destalinizare. În realitate, viaţa artistică şi intelectuală nu cunoaşte o adevărată liberalizare, iar destalinizarea veritabilă se amână, fiind blocată în universul imposturii, al iluziilor şi al ficţiunilor patriotarde.“ (Vladimir TISMĂNEANU)..