Romanul lui Lawrence surprinde atât prin viziune şi prin subiectul pe care-l tratează, cât şi prin limbaj, asupra căruia autorul avertizează încă de la început. Cartea se adresează cu precădere oamenilor de spirit, capabili să vadă în noua formă de exprimare o depăşire a tabu-urilor, depăşire impusă de statutul pe care şi-l revendică indivizii ca fiinţe omeneşti evoluate şi de cultură. Puterea evocatoare a cuvintelor aşa-zise obscene, considerată a fi primejdioasă pentru naturile simple, obscure, violente ale Evului Mediu, continuă să fie, poate, un pericol, fiind destul de puternică pentru firile inferioare, incomplete, rău evoluate. Ceea ce autorul le propune cititorilor prin romanul său este o discuţie liberă, sinceră cu privire la sexualitatea fiinţei umane şi, mai mult decât atât, o încercare de aprofundare, de înţelegere a propriilor trupuri şi a dorinţelor şi nevoilor trupeşti, fizice ale fiecăruia.
„Plasată în centrul romanului – Lady Constance Chatterley – este departe de a se afla în categoria acelor protagoniste pure şi naive, atât de des întâlnite în romanele victoriene. Atât ea, cât şi sora ei, Hilda, sunt trimise la studii de către tatăl lor, Sir Malcolm, astfel încât primesc ceea ce se cheamă o educaţie estetică. Ambele fete cresc libere să cunoască lumea, să îşi petreacă timpul cu tinerii de vârsta lor, să facă şi să spună orice, încercând iubirea chiar înainte de a împlini optsprezece ani.” (Brebeanu Alina)
