Mezina lui Caragea a sosit în Ţara Românească după ce tatăl său a fost investit Domn la București, în septembrie 1812, la vârsta de 13 ani. Primind o educaţie aleasă, Domniţa Ralu vorbea limbile franceză, greacă, germană şi turcă, având cunoştinţe solide despre literatura şi muzica europeană. Iubind nespus arta dramatică, Domniţei i-a aparţinut iniţiativa creării unui teatru permanent. În acest sens, Domniţa Ralu l-a convins pe Caragea să amenajeze, în iarna anului 1817, un local ce a rămas în istorie sub numele de „Teatrul de la Cişmeaua Roşie”.Domniţa Ralu Caragea a fost, însă, și protagonistă a unui mare scandal diplomatic provocat de idila ei cu trimisul Franței la București. Inițial, Ledoulx a consiliat-o pe Ralu în ceea ce privește tendințele modei de la Paris, învățând-o să apară la recepții în sandale elegante dar fără ciorapi și arborând coafuri inspirate de cele ale divinităților sculptate pe frizele Partenonului. Încetul cu încetul, relația lui Ledoulx cu Ralu s-a transformat din schimb de informații culturale în experiment erotic. Boierii începuseră deja să bârfească, iar Vodă Caragea a prins și el de veste, făcând o criză de isterie când l-a surprins pe Ledoulx în iatacul Domniței, dezmierdând-o pătimaș pe aceasta. Atrași de scandal, în iatac au năvălit arnăuții, conduși de banul Arghiropol, care l-a atacat cu hangerul pe bietul seducător. Conflictul diplomatic astfel iscat s-a soldat cu revocarea din post lui Ledoulx dictată de către temutul Talleyrand, ministrul de externe al lui Ludovic al XVIII-lea.Ca să repare onoarea pătată a fiicei sale, Caragea i-a dat-o imperativ de nevastă pe Ralu lui Arghiropol, însoțind solicitarea cu o zestre consistentă, ceea ce l-a făcut pe acesta să accepte ideea cu mare bucurie. Chiar dacă Ralu nu l-a iubit niciodată, s-au înțeles relativ bine și au avut doi copii…..

Familia Regala a Romaniei a fost dintotdeauna alcatuita din personaje cu multa personalitate, a caror biografie a fost marcata si de o multime de episoade patimase, in cadrul carora "a iubi - iubire" s-a conjugat in fel si chip. De la "croazierele erotice infernale" si alte aventuri priapice ale lui Carol al II-lea (Ella Filitti-"Pasarica", Maria Martini, Mirella Marcovici, Elena Marches-Sabie, Stefania Riegler-Balaceanu, "Foamea Neagra" si "fetele" din Sarindar) la modul inedit prin care fratele penultimului Suveran,  Principele Nicolae, a rapit-o pe Ioana Dumitrescu-Doletti, o "Wallis Simpson" a Romaniei, perioada interbelica a abundat in astfel de evenimente inedite.   Nu putem ignora nici trista poveste a Principesei Elisabeta, care a renuntat la tronul Greciei, a fost dorita de alte doua capete incoronate si l-a iubit, in adolescenta, pe George Enescu sau de misterul relatiei Principesei Ileana, devenita apoi Maica Alexandra, cu Emil Bodnaras, ori de destinul nefericit al Principesei Marioara - "Mignon": sotul ei a pierit ca JFK, fiind victima primului asasinat regal filmat din istorie. La cererea lui Carol al II-lea, experimentata Elena Lupescu o recruteaza pe senzuala Yvonne pentru initierea fiului sau Mihai, un tanar frumos in a carui biografie sentimentala mai apar si "Lulu" Irina Malaxa, Mariella Lotti - o actrita italianca gata sa se calugareasca pentru el, dar si grecoaica Dolly Chrissolegos, o agenta secreta a sovieticilor care, dupa unii, a facut legea pe 23 august 1944 la Bucuresti. Insa relatia dintre Mihai I si Ana de Bourbon-Parma ramane, peste timp, cea mai frumoasa casnicie regala. Iar Principesa Margareta, de la iubirea din tinerete pentru viitorul premier britanic Gordon Brown si zvonurile lansate de Securitate despre o presupusa legatura cu Valentin Ceausescu, ajunge la casatoria tarzie inca dar stabila cu actorul Radu Duda. In fine, viata mai mult sau mai putin romantata a lui "Nicholas Michael de Roumanie Medforth-Mills" presupune logodna esuata cu Rebecca, legatura cu Nicoleta Cirjan si aparitia unui copil din flori, Iris Anna, dar si nunta cu Alina Binder...

Bucurestii au fost dintotdeauna un oras complicat, populat cu personaje uluitoare, care l-au transformat constant intr-un "targ al desertaciunilor" umane, cu momente succesive de glorie si agonie. Spectacolul istoric bucurestean a fost animat de o sumedenie de figuri fabuloase, adesea extravagante, care si-au hranit "pohtele" cu o frenezie unica, fie ca era vorba despre iubire, putere, avere sau - da! - mancare (nu doar hrana sufleteasca, ci si rasfat culinar, al "foalelor" si al mintii deopotriva, conform axiomelor "sandamarinului" pastorelian!), dar si cu "ighemoniconul" de rigoare, caci orice traseu existential era, in fapt, un ritual initiatic bine intiparit in firidele complicate ale subconstientului colectiv. Intr-adevar, „fandoseala” bucurestenilor cu nume va fi avut mereu acea doza inerenta de gratuitate, insa pitorescul degajat cu generozitate si candoare de actiunile lor eroi-comice se integreaza perfect in atmosfera orasului pe care aviatorii interbelici il recunosteau de departe de la fumul miilor de gratare cu mititei care ardeau necontenit, hranind diacronic visurile, "ambaturile" si, uneori, nebuniile stilate ale "ipochimenilor" de legenda, care au facut ca sub fiecare pietricica din caldaram sa se ascunda cate o farama de istorie picanta - in toate sensurile posibile! Vivat! "Bere, antren, lautari!" Si - de ce nu? -, aici la Porti(i)le Orientului, unde totul este luat cu o inenarabila "usuratate", mititei dolofani, mustind de zemuri nenumite, dar indesati temeinic in "fliutele" cu sampanie, spre deznadejdea snoaba a dusmanilor "apelpisiti"… - Dan-Silviu Boerescu..

Ploaie de rachete in zori, carnagiu la un festival muzical si bebelusi decapitati. In replica, bombardamente fara precedent. Si un nou Exod... Ceea ce unii au prezis ca ar putea fi inceputul celui de Al Treilea Razboi Mondial este, de fapt, un conflict vechi de mii de ani. De la Avraam incoace, s-a starnit dihonia intre fratii vitregi Isaac si Ishmael, intemeietorii legendari ai principalelor popoare semitice (israelienii si arabii). Desi hotarele sale istorice nu au fost si nu sunt nici in prezent coincidente cu cele ale teritoriilor sau ale statelor asociate, Palestina - cu Fasia Gaza la vest si Cisiordania la est, dar si, in centrul sau spiritual, cu Ierusalimul (singurul oras care exista, deopotriva, in Cer si pe Pamant) - este identificata, de regula, cu Canaan, cu Tara Israel a evreilor (in ebraica, transliterat, Eret Israel) sau Tara Sfanta a Cruciatilor (in latina, Terra Sancta), in limba araba fiind denumita Filastin. Ea detine o importanta majora pentru toate cele trei mari religii monoteiste: iudaism, crestinism si islam. Dar reprezinta si scena unor "razboaie sfinte" care au facut milioane de victime, de la Cruciadele medievale la razboiul de Yom Kippur din 1973 si cel pornit, dinspre Gaza, in ultima zi de Sukkot din 2023. Noul Jihad este legat de Hamas, "un alt chip al terorismului sistematic", dar si, piezis, de "Bibi" Netanyahu si de marele esec (calculat?) al Mossadului. Conflictul fiind inceput de ziua lui Putin, teoria conspiratiei trimite la axa Moscova-Teheran-Gaza, cu o deviere semnificativa spre Riyadh, intr-o epoca in care consecintele razboiului fac, totusi, ca pana si Iepurasul cu Papion sa rupa legaturile cu Mia Khalifa.....

Enescu, cel din Livenii botosaneni, a facut mai intai un stagiu vienez, dupa cum a beneficiat din plin si de protectia reginei-poete Carmen Sylva, al carei "copil de suflet" va fi fost. A studiat, apoi si si-a desfasurat activitatea in special la Paris, insa se va intoarce la Bucuresti in momentul de rascruce al biografiei sale, atunci cand a aflat ca marea iubire a vietii lui, Maruca Cantacuzino, incercase sa se sinucida si se desfigurase voluntar dupa ce fusese parasita de Nae Ionescu. Si, mai tarziu, in valtoarea evenimentelor pricinuite de a doua mare conflagratie mondiala si de consecintele ei politice, tot la Paris se va intoarce, impreuna cu nestatornica si tiranica printesa a inimii sale, de aceasta data pentru totdeauna, la apogeul unui destin, totusi, tragic. Dar Parisul nu a fost totul pentru el, dupa cum nici Cantacuzina prin alianta nu a fost singura femeie care i-a bantuit sufletul, atat viata de artist, cat si biografia sentimentala fiind mult mai complicate. Si, desigur, vioara, pianul, bagheta de dirijor sau portativul sunt, intru posteritate, cele mai importante repere existentiale ale sale. Considerandu-se "compozitor pana in maduva oaselor", Enescu a avut si o extraordinara cariera de violonist... Dincolo de elanurile patriotarde si de diferitele interpretari, biografia si cariera lui George Enescu sunt extrem de complexe, imposibil de redus la sabloane, de orice fel ar fi acestea. A fost un om si un artist fabulos, dar nu lipsit de controverse, fiind revendicat, deopotriva, de Academie si de francmasonerie. Dar a fost si ramane viu, dincolo de orice efigii comemorative...

Mituri urbane controversate, insotite de consemnari din presa si din alte surse legate de povestea unui actor fabulos, considerat cel mai mare "rau" al filmului romanesc. ...Nu trage, dom' Semaca! S-a spus despre Gheorghe Dinica ("Nea Gigi" - un fabulos "maturator de praf de stele") ca a fost "cel mai mare -rau- al filmului romanesc", un as al personajelor negative, de la Lascarica din Cu mainile curate la Stanica Ratiu din Felix si Otilia sau Pavel Puiut din Filantropica. Cariera sa prodigioasa - marcata, culmea, de faptul ca initial a fost de trei ori respins la admiterea in Institutul de Teatru! - a fost dublata de o viata pe masura, inceputa pe strazile rau famate ale cartierului bucurestean Giulesti, unde, aidoma filmelor in care a jucat apoi, politistii se razboiau cu interlopii interbelici. Ajuns actor printr-un capriciu al sortii, a devenit un stalp al vietii mondene, scriind istorie alaturi de prietenii sai, Stefan Iordache, Nelu Ploiesteanu si Stefan Banica Sr., la carciuma Sarpele Rosu. Apoi, la o varsta la care altii ieseau la pensie, s-a casatorit cu o femeie fascinanta, cu o istorie de viata controversata (printre care faptul ca a fost casatorita trei ani cu un dictator african acuzat, dupa cum s-a speculat in presa, chiar de canibalism). In cele din urma, Dinica si-a relansat cariera, pentru a incheia in mod glorios o viata extraordinara, mai ceva decat un film!..

Parintele avionului cu reactie - pe care l-a experimentat pentru prima oara in 1910, langa Paris - si descoperitorul efectului care ii poarta numele si care a revolutionat aeronautica, precum si autorul multor alte inventii din diferite domenii (inclusiv creatorul, pentru armata americana, al "aerodinei lenticulare" - primul OZN?), Coanda s-a nascut pe 7 iunie 1886, la Bucuresti, fiu al generalului si politicianului Constantin Coanda (prim-ministru in 1918) si al al frantuzoaicei Hayda Danet. Studiaza la Liceul Sf. Sava, dar faptul ca era amenintat cu corigenta la matematica(!) l-a facut pe tatal sau sa-l mute la Liceul Militar din Iasi, pentru a primi o educatie mai severa. Isi continua studiile la Scoala de Artilerie din Bucuresti, apoi pleaca in Germania, la Technische Hochschule din Charlottenburg, unde‑si obtine doctoratul. In 1906, la Paris, se infiinteaza Scoala Superioara de Aeronautica, la care Coanda se inscrie si o absolva ca sef de promotie. Lucreaza apoi pentru marele inginer francez Gustave Eiffel...

Inchisorile din Romania si personajele lor de poveste. Mituri urbane si relatari istorice, preluate din surse scrise si orale, despre fenomenul penitenciarelor autohtone si "actorii" sai de poveste (neagra) - atat detinuti, cat si tortionari - intrati definitiv in mitologia populara Familia lexicala a termenului "inchisoare" cunoaste o multime de sinonime, de la cele folosite in mod curent - precum "puscarie", "penitenciar" sau "temnita" - la cele mai mult sau mai putin argotice, cum sunt "ocna",  "zdup", "beci", "parnaie", "popreala", "/la/ racoare", "mititica", "bulau", "gherla", "cremenal", "tuhaus", "zarca" si, chiar, printr-o oribila metonimie scatologica, "hardau". Sunt consemnate si o serie de regionalisme: "ariste" (in Transilvania, Maramures si Bucovina), "calisca" si "pitigoaica" (in Transilvania), "robsag“ (in Maramures) sau "prinzare" (in Olt). La capitolul arhaisme sunt de semnalat "paza" si "tumurluc". Un frantuzism invechit, preluat fonetic, este "prizon" (in original, "prison"). Fenomenului ii sunt asociati si termeni ca recluziune, lagar, fenomen concentrationar, arest, celula, carcera etc.Sfinti, banditi sau tortionari, criminali in serie, pungasi de toate categoriile, infractori diversi, femei usoare de altadata sau barbati cu greutate de azi, teroristi vechi si noi, dar si victime ale persecutiilor politice ori faptuitori ale unor presupuse delicte de constiinta, martiri ai neamului prinsi in circumstante tragice - cu totii au ajuns, intr-un context sau altul sa populeze puscariile - dar si mitologia populara! -, lor fiindu-le asociate atatea si atatea istorisiri aparte, romantate sau nu, dincolo si dincoace de limita verosimilului.....

In perioada interbelica, la Curtea Regala a Romaniei au avut loc o sumedenie de intamplari de poveste, ale caror personaje principale au scris istorie, dar, nu o data, o istorie controversata. Missy (Maria) - cea mai exuberanta dintre Reginele Romaniei, insa razbunarea fiului ei, Carol al II-lea i-a fost fatala! Atipicul Print Nicolae, cadet al Marinei Britanice si inspector general al Armatei Romane, a fost fratele pe care Carol al II-lea l-a exilat pentru ca a indraznit sa faca exact ceea ce facuse si el, cuplandu-se cu o femeie care nu provenea dintr-o casa monarhica. Totodata, la Curte si-au facut loc si membrii Camarilei Regale, intre care Gavrila Marinescu, "politistul Regelui”, presedintele Federatiei Romane de Fotbal si cel mai eficient proxenet interbelic, dar si oamenii de afaceri Nicolae Malaxa, Max Auschnitt, Aristide Blank etc. In aceeasi perioada, incepe insa sa se afirme si cel care avea sa devina un altfel de personaj al regalitatii, care era si un sportiv precoce: incepand cu varsta de 6 ani, viitorul Regele Mihai I a condus 38 de automobile peste 2.000.000 de kilometric si s-a urcat prima oara intr-un aeroplan cand avea 8 ani… Toata aceasta lume avea sa se intoarca cu susul in jos si nimic nu avea sa mai fie la fel dupa 30 decembrie 1947!..

Mituri urbane controversate, insotite de consemnari din presa si din alte surse legate de povestea unuia dintre cei mai iubiti actori din Romania, cunoscut nu doar pentru rolul lui Ismail din Toate panzele sus! Ismail estem: intai mancam si pe urma luptam. (...) Ismail mancam, cu polonicul dadeam! Inaintea de a juca rolul bucatarului turc Ismail, care vorbea atat de savuros stricat romaneste in serialul Toate panzele sus!, realizat de Mircea Muresan dupa populara carte de aventuri a lui Radu Tudoran, Jean Constantin (nume, prenume - nu invers, asa cum s-ar putea crede!) a fost haiosul mic delicvent Patraulea din seria Brigada Diverse, intr-un trio memorabil alaturi de Dem Radulescu si Puiu Calinescu. Din galeria personajelor memorabile jucate de el fac parte si Parpanghel din Haiducii lui Saptecai, Limba din seria "Comisarul Moldovan" a lui Sergiu Nicolaescu, Corcodel din filmele cu Iancu Jianu, Barabula din cele cu Coana Chirita sau Misica din Eu, tu si... Ovidiu. Actorul din Constanta, cu o poveste pitoreasca de viata, provenea dintr-o familie mixta numeroasa, cu cinci fete si patru baieti - mama fiind grecoaica, iar tatal, aroman din Albania. Desi s-a vehiculat mult timp ideea ca ar fi fost de etnie roma, actorul nu a confirmat niciodata aceste zvonuri si a facut haz de ele: "Eu mi-am jucat foarte bine rolurile si am convins etnia - si nu numai - ca sunt de-al lor". La varsta de 16 ani, Jean Constantin a luat decizia de a renunta la scoala si de a se angaja ca hamal. Apoi a lucrat ca normator intr-o fabrica din Constanta, unde a pus bazele unei brigazi artistice, denumita simbolic "Pentru libertate!" A debutat ca artist la Casa de Cultura din oras. La un moment dat, a ajuns la Bucuresti pentru a participa la un festival de teatru pentru amatori, iar acest eveniment i-a aratat clar ce are de facut in viata. Desi fara studii de specialitate, a ajuns unul dintre cei mai populari actori ai Romaniei...

Anglia este patria "fotbalului asociatie", dupa cum Wembley este "templul fotbalului" (o spune si Pele). De mai bine de un secol si jumatate, pasiuni si dezastre, triumfuri si esecuri, gloria si tragedia - tot ceea ce are legatura cu zbaterea incredibila de pe gazon a avut loc prima oara si continua sa aiba loc, intr-un ritm trepidant, in Anglia. Rolul Angliei in ceea ce priveste radacinile si regulile fotbalului modern este mai mult decat evident. Termenii englezesti precum "gol", "penalty", "hent", "fault", "corner", "ofsaid", "hat-trick" sau "dribling" sunt folositi in mod obisnuit si in alte limbi. De la milioanele de fani infierbantati la sobrii membri ai familiei regale, toata lumea este preocupata de sportul cu balonul rotund. Aici se traieste si, uneori, se moare - la propriu! - pentru fotbal si in numele fotbalului. Este un stil de viata fara limite - dovada si acei hooligans care duc totul la extrem. Tensiunea la care se ajunge cand te afli in miezul fierbinte al fotbalului poate duce la unele derapaje greu de inteles din afara fenomenului. "Am cheltuit o multime de bani pe bautura, femei si masini rapide. Pe restul i-am risipit... Daca mi s-ar fi dat sa aleg intre a iesi pe teren si a dribla patru adversari, marcand un gol cu un sut de la 30 de metri impotriva lui Liverpool si a merge in pat cu Miss World, ar fi fost o decizie dificila. Spre norocul meu, le-am avut pe ambele...

"Marea Doamna a teatrului romanesc", Lucia Sturdza Bulandra (1873-1961) a ajuns pe scena teatrului mai mult dintr-o intamplare. Era sortita meseriei de profesoara, dar, primind un rol intr-o piesa, destinul ei va cunoaște o intorsatura incredibila.  Descendenta a domnitorului moldovean Mihail Sturdza, i se va interzice de catre familie, care considera surprinzatoarea ei cariera drept una frivola, sa poarte acest nume pe scena. Se inscrie la Conservator in 1898. Studiaza arta dramatica, fiind indrumata de Aristizza Romanescu. Se recasatoreste, divortand de primul sot, C. Costescu, cu actorul Tony Bulandra, dupa ce joaca impreuna in filmul Amor fatal. Dupa mai multe piedici puse de actorii rivali, e data afara de la Teatrul National. Reuseste, insa, sa infiinteze cu sotul ei, in 1914, Teatrul Regina Maria, care in cele din urma se numi Compania Bulandra-Maximilian-Storin. Compania avea sa se destrame in 1940 din cauza izbucnirii celui de-Al Doilea Razboi Mondial. La scurt timp, Tony Bulandra moare. Lucia continua sa joace, sa faca spectacole si sa predea actoria. I se incredinteaza conducerea Teatrului Municipal din Capitala, functie pe care o va detine pana in 1961, cand si ea se stinge din viata. Dupa moartea sa, teatrul ii va purta numele...

Madalina Manole. Fata draga... cu parul de foc. Mituri urbane controversate, insotite de consemnari din presa si din alte surse legate de povestea unei cantarete frumoase dar nefericite, care a luat o ultima hotarare tragica.Cu Fata draga, nu fi trista... ajunsese, la un moment dat, cea mai populara cantareata din Romania, dar nu si-a putut mentine aceasta pozitie multa vreme. Iar infarctul fostului sot, compozitorul Serban Georgescu, contribuise la instalarea depresiei. Pe un fond deja maladiv, Madalina Manole simtea deja presiunea varstei. De aceea, desi era tentata de idee, a renuntat, intr-un final, la relansarea carierei prin aparitia pe coperta revistei Playboy. L-a sunat pe un poet, care o debutase candva, si l-a socat cu o intrebare: Nu vi se pare ca eu m-am uratit? Ca sunt urata? In realitate, Madalina ramasese o femeie foarte frumoasa, care incepuse sa fie curtata de o multime de barbati, celebri sau la inceput de cariera, bogati si saraci, romani si straini. Dar, pentru ea, asta nu reprezenta fericirea, asa ca a ezitat in a-si reface viata cu un om bogat, care voia sa o aduca in Statele Unite. Inca mai spera la o reintoarcere triumfala pe scena. Iar asta se putea intampla doar in Romania... Nici chiar recasatoria cu un alt barbat, urmata de aparitia unui copil, nu insemnase revenirea dintr-o deriva tot mai accentuata. Planurile de revigorare a carierei ajunsesera si ele intr-un punct mort. Episoadele depresive tindeau sa devina o permanenta si apareau unele tentative de suicid. Noul sot n?a apelat la ajutorul unui psihiatru, ci a solicitat interventia unui parapsiholog si a preotilor care sa alunge spiritele rele. Pana la urma, depresia maladiva de care suferea s-a combinat nefast cu cea postnatala si, cu ajutorul unei cunostinte, a facut rost de o substanta letala, a carei ingerare i-a adus tragicul si, totusi, pentru multi, imprevizibilul sfarsit. Madalina a vrut de trei ori sa moara. I-a iesit a patra oara! - avea sa scrie presa. Ce s-a intamplat totusi cu frumoasa, talentata si sensibila Madalina Manole? Ce secrete ii intovarasesc declinul si, intr-un final, ii inoculeaza ideea de a parasi viata, scena, familia? Ce teorii ale conspiratiei inca mai pot aparea?..

Maria Tanase si iubirile ei controversate. Docu-drame si mituri urbane controversate, insotite de consemnari de presa si din alte surse legate de povestea unei femei unice"Marioara di la Gorj / ia la neica vreo doi zloti / si nu te iubi cu toti" - acestor versuri dintr-o melodie emblematica a Mariei Tanase li se pot atribui si anumite conotatii autobiografice, povestea celei mai importante voci din istoria cantecului romanesc (nu doar popular) rezervandu-ne inca destule surprize. Fata unor olteni pripasiti prin mahalaua bucuresteana Caramidari nu a apucat sa faca decat vreo trei-patru clase primare, s-a angajat la primul fast-food bucurestean (Automatele Herdan/Bufetul de 7 lei), a fost eliminata in semifinale la concursul Miss Romania pentru ca avea picioarele prea groase (!), a pozat pentru un incredibil pictorial nud cu tema legata de sah (pretext pentru legionari ca s-o interzica), a facut un avort la 16 ani si nu a mai putut avea niciodata copii, a avut relatii cu agenti secreti straini si este destul de posibil sa fi cochetat ea insasi cu unele operatiuni de spionaj, s-a iubit cu o multime de barbati (nu doar romani), a avut o legatura controversata cu Brancusi (care a alungat-o fara menajamente!), a contractat o casatorie formala, intretinandu-si barbatul - Clery Sachelarie - care-i tolera toate aventurile, se pare ca a beneficiat de favorurile lui Gheorghiu-Dej, care i-ar fi daruit o casa, si a fost turnata la Securitate de Pastorel Teodoreanu. Dar, mai presus de toate, a cantat absolut dumnezeieste si, dincolo de complicatiile ei biografice, asta nu i-o poate Iua nimeni!..

Marile petreceri ale romanilor: mituri urbane, povesti de altadata, consemnari in presa si arhive orale - antologie de chefuri, zaiafeturi, praznice, baluri, soarele si chindii "ca in vremurile bune"... A fost odata lumea carciumioarelor pitoresti, in care mititeii erau cand muiati in sampanie, cand stropiti cu bere de la butoi, si al gospodariilor oneste, in care masa luata in familie, duminica, era privita cu religiozitate. Un univers patriarhal in care oamenii stiau sa se bucure de viata, celebrandu-i valorile simple, dar perene. Totodata, aceasta era si lumea chefurilor boieresti strasnice, a balurilor protipendadei si a banchetelor sofisticate ale Casei Regale. In jurul lui "a manca - mancare" vibra o intreaga cultura, nu doar culinara, pe care cel mai bine a descris-o Constantin Bacalbasa, autorul unui tom de referinta precum Dictatura Gastronomica (primele editii in 1934 si 1935). Vechii Bucuresti, ca si intreaga Romanie, in fapt, erau un loc geometric al gustului, pasional, plin de temperament, in care emotiile se consuma intens, inclusiv la nivel culinar. Restaurantele, bodegile si bacaniile devin personaje importante ale vietii cotidiene, repere ale nivelului de civilizatie atins de Micul Paris contaminat de toate aromele balcanic-orientale, in care, la nivel istoric, s-au sedimentat, adesea haotic, influente de tot felul. Totul pare un cazan incins in care fierb ingrediente contradictorii, dar, finalmente, absolut savuroase. Permanent, cultura sa se nutreste dintr-un conflict interior constitutiv intre stratul popular-arhaic, al unui primitivism delicios, si cel deloc voalat, aspirational, de asumare a gastronomiei occidentale...

Maria Rosetti-Tescani (18 iulie 1878), tulburatoarea fata de boieri moldoveni, devenita printesa la 18 ani, a avut o biografie deopotriva tragica si fascinanta, iubindu-se in decursul vietii ei tumultuoase cu mai multi barbati celebri din istoria Romaniei (printul Mihail G. Cantacuzino, pianistul Dinu Lipatti, filosoful Nae Ionescu, violonistul si compozitorul George Enescu) dar fiind dusa pe culmile extazului si apoi inselata in cel mai oribil mod cu putinta de fiecare dintre acestia. Cunoscuta toata viata, dupa faimosul diminutiv si numele din prima casatorie, drept "Maruca" Cantacuzino, printesa a fost marcata de o prima drama, sinuciderea la varsta de 45 de ani a tatalui sau, boierul Dimitrie Rosetti, sub privirile neputincioase ale sotiei sale, Alice Jora (nepoata lui Costache Negri). Nefericita intamplare a tarat-o pe Maruca (pe atunci in pragul majoratului), o fire extrem de sensibila, care, ulterior, a recurs la o serie de sedinte de spiritism pentru a-si reintalni tatal la granita dintre lumi. Maruca, dependenta toata viata de aceste practici oculte, a avut si ea mai multe tentative de sinucidere si, dupa ce fost parasita de amantul ei pe care l-a iubit cel mai patimas, filosoful Nae Ionescu, s-a automutilat, turnandu-si acid sulfuric ("vitriol") pe fata. Doi ani i-a luat Printesei recuperarea dupa acest gest si, in tot acest timp, Enescu a fost cel care a ajutat-o sa isi revina. El a fost cel care a internat-o pe Maruca intr-un sanatoriu de boli nervoase de la Viena. El a ingrijit-o si a pus-o pe picioare si, dupa ce depresia Marucai s-a vindecat, a cerut-o de nevasta. Cei doi vechi amanti s-au casatorit pe 5 decembrie in 1937, cand compozitorul avea 56 de ani, iar Maria Cantacuzino se apropia de 60, la aproape trei decenii de cand se cunoscusera...