„Dana Dumitriu era o fire funciar lirică. Nu povestirea, epicul o pasionau, ci vibrația aerului moral și psihologic din jurul întâmplărilor, aura de pe creștetul personajelor. Moralmente, era înclinată spre sfințenie. Vitalitatea din ea o determina să nu ocolească (și să judece!) murdăriile din om. Avea o enormă capacitate de a înțelege: chiar și ce e josnic. Dacă ar fi scris ca Mariana Alcoforado, ar fi arătat aceeași îngăduință pentru călugăriță și pentru prostituată, pentru puritatea vieții din mănăstire și pentru nevoia de a evada din ea, în aventură și sexualitate.“ Nicolae Manolescu
LIANA COZEA (1944–2022), scriitoare, eseistă, profesor universitar. Licențiată a Facultății de Filologie din Cluj, specializările română și engleză. Debut publicistic în 1968, în revista „Familia“. Din 1990, cadru didactic al Facultății de Litere a Universității din Oradea. În 1993, obține diploma de Doctor în Filologie al Universității „Babeș-Bolyai“ cu teza Prozatoare ale literaturii române moderne, publicată în volum un an mai târziu.
Autoare a volumelor: Prozatoare ale literaturii române moderne (1994), Cvartet cu prozatoare (1997), Dana Dumitriu. Portretul unei doamne (2000), Exerciții de admirație și reproș: Hortensia Papadat-Bengescu (2002), Confesiuni ale eului feminin (2005), Mozaic literar (2009), Al doilea eu (2013) și Patru critici literari. Jurnale și memorii (2018). Laureată a Premiului „M.G. Samarineanu” și a Premiului Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România.
