Totul incepe cu o intrebare, o simpla favoare ceruta de o sotie, artista daneza Gerda Wagener, sotului ei, Einar Wegener, in timp ce ea ii face portretul in atelierul lor – scena a unei transformari pe care niciunul din ei n-o poate anticipa. Imbinand realitatea cu fictiunea intr-o viziune romantica originala, Daneza schiteaza elocvent o intimitate unica ce defineste viata fiecarui cuplu si remarcabila poveste a transformarii lui Einar in Lili Elbe, una dintre primele transsexuale, dar si femeie sfasiata intre loialitatea fata de mariaj si propriile ambitii si dorinte.
"Chiar in capatul bulevardului Sevastopol, la nord de Halles Centrales, era o straduta scurta, de doar doua cvartale. De-a Ingul anilor, numele stradutei se tot schimbase. Candva era cunoscuta drept strada Poivre' — un antrepozit de piper ce prosperase aici si tot aici daduse faliment. Apoi se numise strada Semaines, cand antrepozitul fusese transformat intr-un hotel pentru soldatii reveniti in tara. In prezent era cunoscuta - cel putin pentru cei din partea locului, fiindca placuta in ulb-negru lipsea — sub denumirea de strada Nuit. Cladirile de pe strada erau negre si peste tot erau urme de funingine, pe pervazurile ferestrelor, pe felinarele cu gaz, pe capacele canalelor de scurgere, pe marchiza sfasiata a tutungeriei care facea comert, pe langa tutun, cu votca de grau si cu fete. Portile ce dadeau in strada erau numerotate, dar lipsite de orice indicator. In afara de proprietarul tutungeriei, care avea o mustata rosie presarata cu faramiturile briosei de la micul dejun, pe strada nu parea sa locuiasca nimeni si nu se desfasura nicio activitate — legala sau de alta natura. La numarul 22 era o usa cu un geam mat, in spatele careia se afla un coridor ce mirosea ca un pisoar. In capul scarilor dadeai de o alta usa, plina cu urme de lovituri, iar aici, in spatele unei tejghele, statea o femeie numita — sau cel putin asa isi spunea ea — Madame Jasmin-Carton, impreuna cu pisica ei, Sophie."
