Autorul abordează istoria complicată a Securității prin prisma cercetătorului și realizează o lucrare aprofundată și bine documentată fără a specula pe marginea informațiilor. Un demers academic temerar, această carte vine în continuarea publicării a sute de documente, studii de caz și lucrări memorialistice pentru a oferi o perspectivă unitară și academică asupra spionajului românesc.
„Salutăm efortul academic al domnului Florian Banu, bine cunoscut în mediul nostru științific pentru calitatea cercetărilor sale, pentru acribie și seriozitate. O sinteza istoriografică a serviciului de spionaj al României din anii postbelici era foarte necesară, dupa ce sute de documente au fost publicate deja, după ce au început să apară studii de caz sau chiar memorialistică interesantă. Cu firești precauții, autorul s-a delimitat de orice tentație de a judeca etic sau ideologic oameni și operații. Le consemnează documentat, le descrie în amănunt fără să recurgă la inutile și toxice speculații. Probabil că unii cititori vor considera că textul este lipsit de estetică narativă. Îi îndemn să citească răbdător prima și ultima parte a cărții, acolo unde vocea istoricului se aude puternic și teoretizează corect demersul academic. Între altele, există o concluzie care poate lămuri multe dintre nedumeririle și temerile contemporanilor noștri: serviciile sunt exact ceea ce regimul le cere să fie; nu sunt autonome, ci sub determinarea și autoritatea indiscutabilă a factorului politic. Altfel spus, când punem sub semnul întrebării legalitatea, performanța sau chiar rațiunea de existență a unui serviciu special, sa îndreptăm ochii înspre cei care conduc țara.”
Mihai-Răzvan Ungureanu
