Duiliu Zamfirescu

Tănase Scatiu este al doilea român din ciclul Comanestenilor, saga unei familii din nord-estul Munteniei, lângă Rm. Sărat, în care Duiliu Zamfirescu descrie viață boierimii și a arendasilor de moșii din a două parte a secolului XIX. Ciclul mai cuprinde Viață la țară, În război, Îndreptări și Anna, întinzându-se pe o durata de 11 ani (1898-1909). Personajul central, al cărui nume îl regăsim în titlul romanului, este un ciocoi nou, din aceia cărora Nicolae Filimon nu a mai apucat să le consacre partea a două a romanului sau Ciocoii vechi și noi. El o ia de soție pe fiica boierului Micu și pune stăpânire pe moșia acestuia. E un ins primitiv, brutal și viclean. Va fi omorât de țăranii răsculați, care îl doresc pe boierul Micu întors la conac. - NICOLAE MANOLESCU..

„Viață la țară este cel dintâi român din cel dintâi ciclu românesc, adevărată saga de familie, din istoria literaturii române. Vor urmă Tănase Scatiu, În război, Îndreptări și Anna, care alcătuiesc ciclul Comanestenilor, întins pe durata a unsprezece ani (1898-1909). E vorba de o familie de boiernași din nord-estul Munteniei, între Buzău și Rm. Sărat. Războiul de care este vorba este acela de independența din 1877. Soarta familiei Comăneșteanu este decisă de istorie: locul vechii clase boierești este luat de arendași. Tincuța, fiica boierului Micu, se căsătorește cu Tănase Scatiu, ciocoi de tip nou, despre care Nicolae Filimon n-a mai apucat să scrie în celebrul lui român de la mijlocul secolului XIX, Ciocoii vechi și noi. Urmașii din două generații ai acestora se bat pentru independența țării și sunt martorii epocii lui Carol I, regele care a făcut România modernă și a așezat-o pe picior de egalitate cu țările Europei.” (NICOLAE MANOLESCU)..

Romanul Viaţa la ţară a fost publicat în revista „Convorbiri literare“, nr. 3-8 din 1894 şi 1-5 din 1895, iar în volum, în 1898. Elaborat ca roman de sine stătător, a fost subsumat ulterior primu­lui ciclu romanesc din literatura română, Istoria Comăneştenilor, respectiv Romanul Comăneştenilor, drept cap de serie. Există în substanţa operei reminiscenţe autobiografice şi o ideologie socială pre-sămănătoristă, nutrindu-se din Eminescu, referitoare la ele­men­tele pozitive ale naţiunii şi la „pătura superpusă“.Romanul vine să ilustreze, de asemenea, programul literar al autorului, postulând inspiraţia scriitorilor din viaţa „claselor de sus“. în Viaţa la ţară, ca şi în alte romane ale ciclului, este detectabilă influenţa lui Tolstoi, căruia Duiliu Zamfirescu îi consacrase un studiu.Romanul tip frescă socială, centrat pe problema pământului, a ţărănimii, este manifest încă din unul dintre titlurile interme­diare, Pe arătură. Dramaticele conflicte sociale din lumea satului românesc real sunt văzute de romancier prin lentila oferită de percepţia câtorva familii boiereşti, viziune care transformă discursul antagonic într-o „icoană“ a vieţii câmpeneşti. Structura dramatică este estompată de „poem“ şi, astfel, Viaţa la ţară devine mai mult un roman de dragoste decât unul social. Cele două aspecte se îmbină însă armonios. Autorul postulează că salvarea de la disoluţie a rânduielilor patriarhale, proces care este cauzat de invazia elementului capitalist, stă într-o alianţă a „claselor pozitive“, boierimea legată de pământ şi ţărănimea...

"Un poem al vieții câmpenești", așa cum aprecia criticul Eugen Lovinescu, Viață la țară , cel mai apreciat român din ciclul Comanestenilor, este o frescă a societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Urmărindu-și obiectivul de "a crea o literatură națională" și a o pune în legătură "cu ceea ce este omenesc și deci etern", scriitorul zugrăvește traiul liniștit, patriarhal, tradițiile de familie și iubirea, toate împletite cu elogiul frumuseții pământului natal. În acest ansamblu se conturează figura Sasei Comăneșteanu, "unul din tipurile cele mai ideale de feminitate din toate literaturile" (Garabet Ibrăileanu)...

..

În colecția Lecturi școlare se regăsesc cele mai importante opere din literatura română și universală, selectate în conformitate cu cerințele programei școlare de limba și literatură română. Astfel, elevii vor avea la îndemână, în formă integrală, creațiile cele mai cunoscute și mai îndrăgite ale scriitorilor clasici și moderni, însoțite de o scurtă prezentare a vieții și a operei autorului. Cărțile de neuitat ale copilăriei, capodoperele literaturii din toate timpurile reprezintă repere obligatorii în formarea gustului pentru lectură și în educația cititorilor mai mici și mai mari.În colecția Lecturi școlare se regăsesc cele mai importante opere din literatură română și universală, selectate în conformitate cu cerințele programei școlare de limba și literatură română. Astfel, elevii vor avea la îndemână, în formă integrală, creațiile cele mai cunoscute și mai îndrăgite ale scriitorilor clasici și moderni, însoțite de o scurtă prezentare a vieții și a operei autorului. Cărțile de neuitat ale copilăriei, capodoperele literaturii din toate timpurile reprezintă repere obligatorii în formarea gustului pentru lectură și în educația cititorilor mai mici și mai mari...

Dincolo de ideea de a construi un roman ideologic, Duiliu Zamfirescu poseda trasaturi de romancier, avand abilitati de a construi dialogul cu naturalete. Viata la tara si complementul sau (Tanase Scatiu) au o schema narativa interesanta: preocupate sa sugereze, prin lentoare si previzibil, ritmul insusi al vietii, romanele beneficiaza de finaluri neasteptate si violente; Viata la tara se incheie cu infruntarea dintre Matei Damian si Tanase Scatiu, iar cel de-al doilea roman, terminat in mod precipitat si sumbru, ni-l arata pe Scatiu sfasiat de tarani. Deznodamantul ambelor romane are nerv tocmai pentru ca reuseste sa acopere comentariile auctoriale...

Viața la țară. Tănase Scatiu..