Introducerea critică în pedagogia Waldorf a lui Ullrich vine ca o continuare firească a dialogului dintre concepţia antroposofică asupra educaţiei a lui Steiner și știinţele educaţiei moderne.
Cartea prezintă modelul de educaţie din școlile și grădiniţele Waldorf – de la organizarea școlii la curriculumul holistic și de la principiul de lungă durată al învăţătorului-diriginte la clasă până la predarea și educaţia goethenistă.
În plus, cititorul primește o imagine de ansamblu asupra stării actuale a cercetărilor asupra școlii Waldorf, concentrate mai ales pe relaţiile profesor-elev, pe valorile profesorilor și ale elevilor Waldorf, precum și pe experienţele și carierele absolvenţilor acestor școli.
Perspectiva istorică și abordarea obiectivă a lui Ullrich arată cum, după aproape o sută de ani de succes la nivel mondial, educaţia Waldorf a dezvoltat câteva modele inovatoare care răspund provocărilor sociale actuale, de exemplu, modele școlare duale și interculturale, școli mici cu învăţare mixtă sau formarea modulară a profesorilor Waldorf în reţele internaţionale. Procedând astfel, autorul investighează, de asemenea, întrebarea despre modul în care tendinţele de astăzi către deschiderea și pluralizarea educaţiei Waldorf pot fi reconciliate cu viziunea asupra lumii – discutabilă din punct de vedere știinţific – a lui Rudolf Steiner.