Din vremea lui Tudor

Istoria evenimentelor care au culminat cu revolutiile de la 1821 este incalcita, sinuoasa, tesuta din faptele a sute de personaje de tot felul. Radu Oltean izbuteste sa o spuna pe inteles, in cuvinte si in imagini pline de viata. Asa cum ne-a obisnuit de-a lungul anilor, reconstituirile sale vizuale se bazeaza, pana la detaliu, pe studiul minutios al cercetarilor istorice si al izvoarelor: texte, artefacte, iconografie de epoca. Din toate acestea ni se developeaza filmul unor vremuri de un pitoresc salbatic, un western balcanic in care fiecare scena ne tine cu sufletul la gura. Figura lui Tudor Vladimirescu s-a inaltat din colbul si noroaiele unei margini de lume asezate la granitele a trei imperii. Europa era maturata de valul pornit din Franta lui Napoleon, care ajunsese sa se sparga si in partile noastre. Valahia Mica fusese devastata ani de zile de turcii lui Pazvante, pasa de Vidin, iar acum muscalii se luptau cu otomanii la Dunare, in marginile Serbiei si Bulgariei. In aceste lupte a deprins Tudor meseria armelor si asa a ajuns el mai-marele pandurilor olteni. Dupa razboi a venit voda Caragea, si odata cu el ciuma, care parea ca aduce sfarsitul lumii. Dupa fuga lui, pe tronul Valahiei a urcat ultimul domn din Fanar. Veacul fanariot a luat sfarsit ca din intamplare. Scanteia care i-a pus in miscare si pe greci, si pe romani a pornit dintr-o increngatura de intrigi si ambitii. La scara istoriei, 1821 a fost doar primul act al unei inlantuiri de evenimente si evolutii care a dus, dupa ani, la intrarea in modernitate si a romanilor, si a elenilor. Pentru oamenii de-atunci insa, acel an a insemnat un sir de suferinte cumplite si de vise frante. Ridicand oastea pandurilor, Tudor s-a visat pentru putina vreme domn pamantean al Tarii Romanesti. Sfarsitul tragic l-a transformat in mit national. Cartea lui Radu Oltean ni-l aduce in fata ochilor viu - pe el si lumea in care a trait.