Isteria și studiul pe care i l-a consacrat Freud au avut o contribuție importantă la fondarea psihanalizei. Considerată multă vreme drept patologia simulacrului, isteria este, înainte de orice, o nevroză atribuită în principal femeii secolului al XIX-lea.
Ce înseamnă a fi isterică pentru femeia actuală? Ce legătură există între istericele lui Freud și cele de astăzi? Isteria este rezervată doar femeilor? De ce avem tendința să asociem isteria cu seducția? Isteria este o boală sau o atitudine? Ne putem vindecă? Sunt tot atâtea întrebări cărora această carte le răspunde prin intermediul exemplelor (Don Juan, Dora, Emmy von N., Anna O și Leonardo da Vinci) care au marcat istoria psihanalizei și ale căror problematici rămân, în mod surprinzător, de actualitate.
Făcând lumina în privința suferinței persoanei isterice, dar și a fantasmelor ei, a raportului cu celălalt și cu sexualitatea, lucrarea de față ne ajută să pătrundem în tainele acestei nevroze care, deși frecvența, nu este pe deplin cunoscută și în care inconștientul și legile lui ocupă un rol major.
Autoarea, specialistă în psihologie clinică, propune în primul rând un portret al persoanei isterice, înainte de a aborda cauzele bolii și posibilitățile de sublimare.