Cartea de față pornește de la imaginea pe care societatea o are despre vârsta a treia și a patra, prezentând mai apoi principalele dovezi și studii recente, care sprijină sau contrazic stereotipurile despre vârstele avansate. Referindu-se la probleme specifice vârstei înaintate, legate de sănătate, abilități cognitive, stări afective și relații sociale, Psihologia vârstei a treia și a patra se bazează pe date statistice din ultimii ani, citează cercetări de ultimă oră din neuroștiințe și prezintă o serie de studii realizate pe populația din România. Un alt aspect inedit al cărții este tratarea diferențiată a vârstelor avansate (vârsta a treia - de la 65 la 79 de ani, vârsta a patra - de la 80 de ani în sus), din cauza faptului că, în prezent, odată cu îmbunătățirea condițiilor sociale și medicale, o persoană poate parcurge mai multe decenii ca vârstnic, ceea ce implică schimbări fizice și psihice etapizate și specifice. Cartea este un ghid necesar pentru psihologi, dar și pentru specialiștii din sociologie, asistență socială și medicină.
„Când devenim vârstnici? Potrivit Organizației Națiunilor Unite o persoană este etichetată ca vârstnică la 60+ ani, însă potrivit Organizației Mondiale a Sănătății vârstnică este o persoană de abia la 65 de ani și după această vârstă. Totuși la nivelul anumitor societăți și vârsta de 55 de ani poate fi o demarcare validă a debutului vârstei a treia. Practic delimitarea vârstei a treia este o chestiune complexă, ceea ce ne permite să afirmăm că răspunsul la întrebarea când o persoană devine vârstnică? poate fi corect și la 55 de ani și la 60, dar și la 65 de ani, în funcție de momentul, criteriul și persoana pe care o întrebăm.” (Gabriela-Maria Man)
„Studiile care au luat în considerare fericirea, la diferite vârste, au relevat faptul că există o diferență marcantă între adulții vârstnici și persoanele de vârstă mijlocie, dat fiind faptul că între 40-49 de ani starea de bine ar fi cea mai scăzută de pe parcursul vârstei adulte, iar între 61 (cu puțin înainte de debutul vârstei a treia) și 70 de ani (la vârsta a treia) se pare că persoanele sunt cele mai fericite dintre toți adulții. Aceste rezultate nu se aplică și persoanelor de vârsta a patra din ce moment există regrese marcante la nivelul stării de bine după vârsta de 80 de ani.” (Gabriela-Maria Man)
