Una dintre cele mai de seamă și apreciate personalități ale vieții duhovnicești din Grecia secolului al XX‑lea a fost părintele arhimandrit Epifanie Theodoropoulos.Refuzând promovarea și ridicarea în scaunul episcopal, s‑a dedicat activității pastorale în chipul cel mai discret, prin slujirea aproapelui mai ales ca preot duhovnic.Autor a nenumărate articole și a peste 20 de cărți, a rămas în conștiința bisericească a contemporanilor cu pre­cădere mulțumită dialogurilor și discuțiilor de arhondaric, pe care le avea de fiecare dată, după încheierea dum­ne­zeieștii Liturghii, cu fiii săi duhovnicești, dar și cu toți cei aflați în căutarea unui răspuns la nenumăratele întrebări cu care ne confruntăm.Urmând cu modestie și sârguință, cu sensibilitate duhovnicească și acuitate sporite calea de mijloc, între modernism și secularizare, între zelotism și fanatism, prin cunoașterea, temeinică și aducătoare de sfințire, a cuvântului lui Dumnezeu, părintele Epifanie ne învață ce înseamnă cugetul apostolic, ethosul evanghelic și spiritul creștinesc integru.Cuvintele sale, asemenea unei moșteniri neprețuite, rămân pentru creștinul mereu pus la încercare o comoară de înțelepciune nesecată, oferind lămuriri pline de Duh, aducătoare de pace duhovnicească și izgonitoare a toată frământarea potrivnică creșterii noastre sufletești în Domnul.Ediția de față reproduce volumul "Convorbiri după Liturghie" al Arhimandritului Epifanie Theodoropoulos, apărut la Editura Sophia în anul 2019...

Pacea launtrica sa aiba intaietate. Dialoguri vii despre rosturile crestinului in societate Sagetile randuite ale celui puternic sunt cuvintele bine tintite; ele misca inimile ascultatorilor, aruncate fiind sa raneasca inimile cele simtitoare. Cuvintele celor intelepti sunt ca tepusele.Asa este si cuvantul Parintelui Epifanie - cuvant trezvitor, cuvant ziditor, aghiografic si de pateric, cuvant de intelepciune si plin de har. Fara avanturi retorice si tonalitati impresionante. Cuvant ce s-a vrut simplu si neafectat, ca sa fie inteles si de cei mai de jos dintre frati, pentru care Hristos a murit si a inviat. Cartea de fata doreste sa daruiasca acest cuvant poporului lui Dumnezeu. - Arhimandritul Spiridon Domnul este revolutionar, insa nu in sensul in care vor unii sa ni-L infatiseze. El nu a dorit sa indrepte sistemele sociale sau politice, ci sa schimbe inima oamenilor. O astfel de revolutie a intentionat sa faca. Oricate sisteme s-ar schimba, daca inima omului nu se schimba, raul va gasi cai prin care sa lucreze. Cand oamenii se nasc din nou in Hristos, atunci vor gasi ei insisi sistemele sociale mai drepte care se cer. Se poate vorbi cu adevarat de sisteme mai bune sau mai drepte, nu tagaduiesc acest lucru; esenta lucrurilor este insa ca inima omului sa ajunga sa se schimbe. (...)Viata noastra a ajuns prea nelinistita ca sa ne bucuram de ea. Toti oamenii de astazi muncesc ca niste robi pentru bunurile vietii, insa nu mai gasesc putere sa se bucure de ele. Am facut din viata noastra o lupta sisifica sau, mai bine zis, un chin sisific pentru niste nimicuri. - Arhim. Epifanie Theodoropulos..