Ernesto Sabato

Unul dintre marile romane scurte ale secolului XX care explorează zonele întunecate ale psihicului, violența și iraționalitatea. Încă de la apariție, în 1948, în revista Sur a Victoriei Ocampo, Tunelul s-a bucurat de aprecierile elogioase ale unor scriitori celebri ca Thomas Mann, Graham Greene și Albert Camus, fiind considerat un „clasic existențialist“.Roman tulburător și captivant despre dragoste și moarte, despre solitudinea iremediabilă a individului, și mai cu seamă a artistului, Tunelul este confesiunea pictorului Juan Pablo Castel. Din închisoare, acesta decide să relateze faptele și să dezvăluie motivele obscure care l-au determinat s-o omoare pe María Iribarne. Sondând cu rigoare magistrală condiția tragică a omului contemporan, izvorâtă din credința excesivă în rațiune, Sabato descrie modul în care un artist sensibil și talentat ajunge treptat, sub imperiul propriilor demoni lăuntrici, de la obsesia atotstăpânitoare pentru dragostea absolută la gelozie (auto)distrugătoare, apoi la nebunie și crimă...

Încă de la apariţie, în 1948, în revista Sur a Victoriei Ocampo, romanul Tunelul s-a bucurat, de aprecierile elogioase ale unor mari scriitori ca Thomas Mann, Graham Greene şi Albert Camus, autorul fiind considerat un „clasic existenţialist".Roman tulburător şi captivant despre dragoste şi moarte, întemeiat pe o investigaţie existenţială a dramei determinate de imposibilitatea comunicării cu semenii, de solitudinea iremediabilă a individului şi mai cu seamă a artistului, de abisul halucinant dintre puritate şi nebunie, Tunelul este confesiunea pictorului Juan Pablo Castel. Din închisoare, acesta decide să relateze faptele şi să dezvăluie motivele obscure care l-au determnat s-o omoare pe María Iribarne. Sondând cu rigoare magistrală condiţia tragică a omului contemporan, izvorâtă din credinţa excesivă în raţiune, Sabato descrie modul în care un artist sensibil şi talentat ajunge treptat, sub imperiul propriilor demoni lăuntrici, de la obsesia atotstăpânitoare pentru dragostea absolută la gelozie (auto)distrugătoare, apoi la nebunie şi crimă...

Un roman complex, care relevă momente esenţiale din istoria lumii, împletind povestirea filozofică, eseul şi elementul autobiografic într-o capodoperă a literaturii universale.„Când m-am apucat să scriu cel de-al treilea roman, care în final avea să devină Abaddon exterminatorul, intenţia mea era să construiesc un roman despre roman, un fel de roman la puterea a doua. Voiam să scriu ceva care să fie în acelaşi timp ficţiune, dar şi o dezbatere asupra ficţiunii, un fel de anchetă asupra formei înseşi a genului, asupra posibilităţilor, a limitelor, a secretului izvoarelor sale în adâncul sufletului omenesc.” (Ernesto Sabato)Unul dintre cele mai cutremurătoare romane ale secolului XX, ultima parte a trilogiei care mai cuprinde Tunelul şi Despre eroi şi morminte, Abaddon exterminatorul este o creaţie densă, vizionară, de un intelectualism rafinat. Într-un Buenos Aires terorizat de dictatura militară de la începutul anilor '70, o serie de semne nefaste, de premoniţii şi evenimente inexplicabile par să anunţe o inevitabilă apocalipsă. Un vagabond clarvăzător zăreşte un semn pe care numai el pare să-l înţeleagă: un dragon cu şapte capete vărsând flăcări pe cerul înserării, un tânăr idealist e torturat şi ucis de poliţie, care îl bănuieşte de subversiune, agenţi ai Răului par să se fi răspândit pretutindeni şi, treptat, peste lumea lipsită de speranţă se înstăpâneşte puterea tenebrelor...