Povestea broscutei Omnia este o metafora terapeutica care ne invita deopotriva, copii si adulti, sa patrundem in lumea simbolica, vindecatoare a celor care nu cuvanta. Utilizand intr-un mod elegant si accesibil naratiunea, autoarea Eugenia Maria da viata si grai unui personaj care se confrunta cu anxietatea de crestere, aici manifestata prin refuzul de a incerca alimente noi. Prin continutul prezentat cititorii mai mici sau mai mari ki pot identifica teama de abandon aparuta odata cu ideea de crestere, de "a te face mare". Si, tot prin identificare cu broscuta Omnia pot gasi curajul de a-si infrange aceasta temere. Solutia aleasa de autoarea micii povestioare sta la baza vindecarii oricarei forme de anxietate izvorata din teama de abandon - construirea unei relatii sigure de atasament. Broscuta Omnia descopera ca se poate simti in siguranta asa cum este ea, cu fricile si ciudateniile ei si, pe acest fond de incredere, ea isi continua firul dezvoltarii psihologice, imprietenindu-se cu mancarea, "tratandu-si" astfel, tulburarea alimentara conexa. - dr. Giulia Negura, psiholog, psihoterapeutCum sa am incredere in ceilalti? Cum sa nu-mi mai fie frica de NOU? Cum sa inteleg ce se ascunde in spatele fricilor mele? Sunt intrebari la care o broscuta simpatica reuseste sa gaseasca raspuns. Povestea ei captivanta ii poate ajuta pe cei mici sa isi inteleaga propriile temeri si sa devina mai deschisi in fata experientelor noi, chiar si atunci cand acestea sunt legate de mancare. - dr. Sylvia Cretu, psiholog ..

Acceptarea de sine se bazeaza in primul rand pe valorizarea personala. Povestea puiului de dinozaur, Rino Trino, vine sa ilustreze cititorilor sai cum ne putem dezvolta acceptarea de sine prin identificarea aspectelor valoroase ale propriei persoane si prin renuntarea la atitudinea critica si negativa fata de noi insine. Rino Trino si imaginea sa devalorizata despre sine este metafora acceptarii conditionate pe care micii cititori, dar si cei mari deopotriva o pot avea in stadiile de inceput ale formarii unei stime de sine sanatoase. Din randurile de poveste asternute de autoarea Eugenia Maria aflam cum pot fi influentati copiii de perceptiile pe care le pot avea despre importanta lor in lume. Descoperirea a cine este cu adevarat si ce rol important joaca pentru toti locuitorii din padure il face fericit pe micutul dinozaur, pentru ca fericirea si acceptarea de sine merg mana in mana, nu-i asa? - dr. Giulia Negura, psiholog, psihoterapeut  In povestea lui Rino Trino ne regasim cu totii: si cei mici, si cei mari. Cine nu a fost, la un moment dat, trist ori furios ca nu a fost sau ca nu a facut ce si-ar fi dorit? Prin intrebari intelepte, Rino Trino este provocat sa descopere cat este el de important si cat de mult conteaza rolul lui in comunitate. Alaturi de Rino Trino si noi si copiii nostri putem face descoperiri importante despre valoarea personala si despre acceptarea de sine. - dr. Sylvia Cretu, psiholog ..

Povestea soricelului Albert care a reusit sa rupa tacerea se inscrie cu succes in categoria metaforelor terapeutice care ne vorbesc despre dobandirea increderii in sine si a curajului. Totodata, firul naratiunii poposeste la tema pierderii unui parinte care, aparuta prea curand uneori, poate lasa urme in dezvoltarea armonioasa a copiilor. Soricelul Albert, daruit cu o structura anxioasa din fire, sufera pierderea brusca a tatalui care abia ce incepuse sa il deprinda pe fiul sau cu cele trebuincioase dezvoltarii increderii si optimismului in viata, in ciuda vicisitudinilor locului de trai din gradina de zarzavaturi. Micutii cititori afla insa ca nu este totul piedut, ca viata nu este doar un chin asa cum credea soricelul Albert in urma experientelor sale dureroase. intotdeauna exista si lucruri bune pe care este nevoie sa le vedem pentru a putea sa depasim eventualele obstacole sau suferinte. Prin aceasta scriere metaforica, autoarea Eugenia Maria ne ofera o lectie despre schimbarea perspectivei, optimism si speranta in acelasi timp. - dr. Giulia Negura, psiholog, psihoterapeut O poveste despre pericole si frici, despre pierderi si neincredere. Soricelul Albert ne arata viata asa cum este ea, cu suisuri si coborasuri. Dar, in acelasi timp, ne invata cum o mana de ajutor intinsa intr-un moment de cumpana ne poate face sa iesim din propriul nostru intuneric si ne poate face sa privim din nou cu incredere spre cei din jur. - dr. Sylvia Cretu, psiholog..