Pentru matematicianul Francis Su, o societate fără pasiune față de matematică este ca un oraș fără concerte, parcuri sau muzee. Să nu dai importanță matematicii înseamnă să te privezi de experiența uneia dintre cele mai frumoase idei ale umanității.
În această carte profundă, scrisă pentru un public larg, dar mai ales pentru cei dezamăgiți de experiențele din trecut, un matematician și profesor premiat întrețese parabole, puzzle-uri și reflecții personale pentru a arăta cum matematica satisface nevoi umane de bază – cum ar fi jocul, frumusețea, libertatea, dreptatea și dragostea – și cultivă virtuți esențiale pentru împlinirea umană. Aceste dorințe și virtuți, precum și poveștile spuse aici dezvăluie modul intim în care matematica este legată de ființa umană. Unele lecții provin de la oameni care s-au zbătut, inclusiv Simone Weil, ale cărei contribuții matematice au fost umbrite de cele ale fratelui său, și Christopher Jackson, care a descoperit matematica pe când era deținut într-o închisoare federală. Scrisorile lui Christopher către autor, care apar în toată cartea, arată cum această căutare intelectuală poate – și trebuie – să fie deschisă tuturor.
„O carte bună este una care îți procură plăcere. O carte excepțională este o oglindă care ne ajută să vedem cu mai multă claritate, atât pe noi, cât și lumea în care trăim. Cartea lui Su este deopotrivă o carte bună și o carte excepțională.“
Asociația Americană de Matematică