Gabriel Garcia Marquez

Această antologie își propune să fie cea mai reprezentativă dovadă a îmbinării dintre jurnalism și literatură care a marcat întreagă carieră de reporter a lui Gabriel Garcia Marquez. Pe parcursul mai multor decenii, această călătorie prin cincizeci de texte arată cum jurnalismul, "cea mai frumoasă profesie din lume'', constituie centrulactivității câștigătorului columbian al Premiului Nobel pentru literatură."Mai presus de orice, sunt jurnalist. Toată viață am fost jurnalist. Cărțile mele sunt cărți de jurnalist, chiar dacă nu se prea vede". Gabriel Garcia Marquez..

Naratiunea se desfasoara in mare parte in mintea generalului, dar Garcia Marquez intra si in alte minti cu o intensitate de scurta durata, vorbind deseori cu vocea colectiva a tuturor oamenilor din natiunea distrusa; si astfel, prin introducerea necrutatoare a cititorului in aceste perspective deosebit de detaliate, el lumineaza monstrul in interior si in exterior, oferind intregul. [...] Majestos... Superb... Un portret uluitor al arhetipului, al tiranului fascist patologic. Gabriel Garcia Marquez este la fel de imens ca Melville si Dostoievski. - The New York Times Book Review..

Autor distins cu Premiul Nobel pentru literaturaLiterar, cartea mea cea mai importanta, cea care poate sa ma salveze de la uitare este Toamna patriarhului... A fost romanul care m-a facut cel mai fericit scriindu-l, caci este cel pe care am vrut dintotdeauna sa-l scriu si, in acelasi timp, cel in care mi-am impartasit plenar propriile experiente si confesiuni... Intr-adevar, este un roman-marturie, o autobiografie incifrata... Daca ar fi sa-l definesc prin doar cateva cuvinte, l-as defini ca pe un poem despre singuratatea puterii... Tema puterii a reprezentat o constanta a literaturii latinoamericane de la inceputurile ei, de inteles fiindca dictatorul este unicul personaj mitologic zamislit de America Latina... Am scris Toamna patriarhului asa cum se scriu versurile, cuvant cu cuvant... Structura sa este in spirala, ceea ce permite ca timpul sa se comprime si sa se depene simultan mai multe fire narative... Monologul multiplicat la nesfarsit face posibila interventia a nenumarate voci neidentificate, asa cum se petrec lucrurile in realitate... Dintre toate cartile mele, este cea mai experimentala si cea care ma intereseaza in cel mai inalt grad ca aventura politica... - Gabriel Garcia Marquez..

„Un veac de singurătate”, capodoperă care l-a propulsat pe Gabriel Garcia Marquez pe orbită celebrității internaționale și i-a adus premiul Nobel (1982), este, în opinia unanimă a criticii - după Don Quijote de la Mancha, nemuritoarea creație a lui Cervantes -, cel mai frumos roman de expresie spaniolă din toate timpurile, așa cum mărturisește și Pablo Neruda care îl numește „Don Quijote al timpului nostru”. Istoria celor o sută de ani ai fabuloasei aventuri trăite de cele șapte generații ale familiei Buendia, cu fanteziile, obsesiile, tragediile, pasiunile, disperările și speranțele lor, este de fapt istoria miticului Macondo, întemeiat de patriarhul Jose Arcadio Buendia, teritoriu prodigios, unde fantasticul, irealul, se insinuează adesea în realitate, miraculosul conviețuind firesc cu viață de zi cu zi. Însă întregul demers narativ sugerează ideea că Macondo nu se mărginește la o arie concretă, istoria sa fiind de fapt istoria existenței umane, căci, așa cum arată autorul, „"mai curând decât un loc de pe lume, Macondo este o stare de spirit”...

Un veac de singuratate, capodopera care l-a propulsat pe Gabriel Garcia Marquez pe orbita celebritatii internationale si i-a adus Premiul Nobel (1982), este, in opinia unanima a criticii - dupa Don Quijote de la Mancha, nemuritoarea creatie a lui Cervantes -, cel mai frumos roman deexpresie spaniola din toate timpurile, asa cum marturiseste si Pablo Neruda, care il numeste Don Quijote al timpului nostru.Istoria celor o suta de ani ai fabuloasei aventuri traite de cele sapte generatii ale familiei Buendia, cu fanteziile, obsesiile, tragediile, pasiunile, disperarile si sperantele lor, este, de fapt, istoria miticului Macondo, intemeiat de patriarhul Jose Arcadio Buendia, teritoriu prodigios, undefantasticul, irealul se insinueaza adesea in realitate, miraculosul convietuind firesc cu viata de zi cu zi. Insa intregul demers narativ sugereaza ideea ca Macondo nu se margineste la o arie concreta, istoria sa fiind, de fapt, istoria existentei umane, caci, asa cum arata autorul, mai curand decat un loc de pe lume, Macondo este o stare de spirit.Un veac de singuratate este prima opera literara de la Cartea Facerii care ar trebui sa devina o lectura obligatorie pentru intreaga specie umana. - William Kennedy, New York Times Book Review  Din clipa in care am citit Un veac de singuratate, in urma cu mai bine de 40 de ani, am fost intotdeauna uimit de darurile unice pe care le ofera: imaginatie, claritate a gandirii si onestitate emotionala. - Bill Clinton ..

Un veac de singuratate, capodopera care l-a propulsat pe Gabriel Garcia Marquez pe orbita celebritatii internationale si i-a adus premiul Nobel (1982), este, in opinia unanima a criticii - dupa Don Quijote de la Mancha, nemuritoarea creatie a lui Cervantes -, cel mai frumos roman de expresie spaniola din toate timpurile, asa cum marturiseste si Pablo Neruda care il numeste "Don Quijote al timpului nostru". Istoria celor o suta de ani ai fabuloasei aventuri traite de cele sapte generatii ale familiei Buendia, cu fanteziile, obsesiile, tragediile, pasiunile, disperarile si sperantele lor, este de fapt istoria miticului Macondo, intemeiat de patriarhul Jose Arcadio Buendia, teritoriu prodigios, unde fantasticul, irealul, se insinueaza adesea in realitate, miraculosul convietuind firesc cu viata de zi cu zi. Insa intregul demers narativ sugereaza ideea ca Macondo nu se margineste la o arie concreta, istoria sa fiind de fapt istoria existentei umane, caci, asa cum arata autorul, "mai curand decat un loc de pe lume, Macondo este o stare de spirit"...

Un veac de singuratate, capodopera care l-a propulsat pe Gabriel Garcia Marquez pe orbita celebritatii internationale si i-a adus premiul Nobel (1982), este, in opinia unanima a criticii - dupa Don Quijote de la Mancha, nemuritoarea creatie a lui Cervantes -, cel mai frumos roman de expresie spaniola din toate timpurile, asa cum marturiseste si Pablo Neruda care il numeste "Don Quijote al timpului nostru". Istoria celor o suta de ani ai fabuloasei aventuri traite de cele sapte generatii ale familiei Buendia, cu fanteziile, obsesiile, tragediile, pasiunile, disperarile si sperantele lor, este de fapt istoria miticului Macondo, intemeiat de patriarhul Jose Arcadio Buendia, teritoriu prodigios, unde fantasticul, irealul, se insinueaza adesea in realitate, miraculosul convietuind firesc cu viata de zi cu zi. Insa intregul demers narativ sugereaza ideea ca Macondo nu se margineste la o arie concreta, istoria sa fiind de fapt istoria existentei umane, caci, asa cum arata autorul, "mai curand decat un loc de pe lume, Macondo este o stare de spirit". Traducere din limba spaniola de Tudora Sandru-Mehedinti...

Pe fundalul violentei colective si al conflictelor sangeroase, petrecute in Columbia la mijlocul secolului XX, Gabriel Garcia Marquez dezvolta si prefigureaza in Ceas rau o scriitura devenita inconfundabila in romanul Un veac de singuratate, care i-a adus Premiul Nobel pentru literatura. Intr-o dimineata, pe cand padre Angel se pregateste de slujba, o impuscatura tulbura linistea satului. Afland dintr-o „fituica cu zeflemele“ ca sotia il insala cu Pastor, muzicantul, negustorul de animale Cesar Montero isi face singur dreptate. Este primul semn al unei violente mocnite, inceputul unei adevarate „campanii“ de denigrare in masa, intr-un loc unde adulterele, escrocheriile si ranchiunele nu mai reprezinta un secret pentru nimeni...

Gabriel Garcia Marquez abordeaza istoria actuala a Columbiei, relatand sechestrarea a zece jurnalisti din ordinul lui Pablo Escobar, seful cartelului de la Medellin. Faptele au loc intr-un climat de puternice tensiuni sociale, marcat de ascensiunea traficantilor de droguri. Cu maiestria sa narativa inconfundabila, Garcia Marquez transforma un reportaj intr-un roman-cronica dinamic si documentat, care reflecta contradictiile unei societati distruse de cel mai daunator drog: puterea oferita de banii prea usor obtinuti...

In romanul sau de debut, Vijelia, Gabriel Garcia Marquez traseaza primele linii ale realismului magic,dand nastere unui loc mitic si legendar:Macondo.Trei personaje din generatii diferite,trei perspective diferite,asadar,sustin un monolog interior centrat pe aceeasi tema:moartea doctorului din sat,personaj incomod si ciudat.Batranul colonel,fiica sa si nepotul indeplinesc,la fel ca in Antigona-de unde si mottoul cartii,-ritualul inmormantarii,desi in intreg sat se impotriveste...