Examinând știința angelică a numerelor, manifestată prima dată pe Pământ în Epoca de Piatră, Richard Heath dezvăluie în Geometria sacră cum dezvoltarea conștienței umane nu a fost întâmplătoare: îngerii au ajutat la crearea Pământului, apoi i-au sprijinit pe oameni să evolueze pentru a face ca planeta să devină conștientă de sine.
Richard Heath decodifică știința angelică ascunsă într-o gamă largă de monumente și situri, printre care Carnac (în Bretania), Marea Piramidă (Egipt), Teotihuacán (Mexic), Hagia Sofia (Istanbul) și Kaaba (Mecca). Analizând tehnicile folosite pentru proiectarea acestor monumente, autorul explică modul în care știința numerelor a dat naștere religiilor și practicilor spirituale antice. El explorează și importanța astronomiei lunare, mai întâi în definirea unei lumi potrivite vieții, apoi în oferirea unui subiect accesibil oamenilor pre-aritmetici, pentru care Luna a fost un însoțitor constant.„Pentru ca îngerii să încurajeze dezvoltarea minții umane, ei trebuie să ajungă la aparatul senzorial al oamenilor cu un mesaj complex, dar inteligibil, care să se găsească într-un fenomen senzorial potrivit. Din fericire, lumea angelică a creat deja un fenomen potrivit pentru comunicarea cu mințile umane primitive: lumea planetară a fost organizată conform științei numerelor angelice.
Ca urmare, cu circa 6 000 de ani în urmă, Homo sapiens sapiens a devenit conștient de acest fenomen prin numărarea astronomică a perioadelor de timp planetare. A apărut astfel o știință umană preistorică bazată pe știința angelică, determinând dezvoltarea minții și civilizației umane.“ Richard Heath