Guy Corneau

Există iubiri fericite? - Guy Corneau, editura Humanitas: Ea este „femeia care iubește prea mult“, el este „bărbatul care se teme să iubească“. El suferă de „sindromul funiei de gât“, ea — de „sindromul lasoului“. Fără să-și dea seama, fiecare aduce în intimitatea cuplului carențele relației sale din copilărie cu părintele de sex opus. Neințelegerile și conflictele lor își au de obicei originea în trauma fetiței neglijate de tata și în neajutorarea băiatului supraprotejat de mama.Și totuși, iubirile noastre pot fi fericite, susține autorul acestui bestseller internațional. Există soluții pentru formarea unui cuplu viabil — soluții îndrăznețe, la îndemâna noastră, deși greu de descoperit pe cont propriu.....

Ea este „femeia care iubește prea mult“, el este „bărbatul care se teme să iubească“. El suferă de „sindromul funiei de gât“, ea – de „sindromul lasoului“. Fără să-și dea seama, fiecare aduce în intimitatea cuplului carențele relației sale din copilărie cu părintele de sex opus. Neînțelegerile și conflictele lor își au de obicei originea în trauma fetiței neglijate de tată și în neajutorarea băiatului supraprotejat de mamă. Şi totuși, iubirile noastre pot fi fericite, susține autorul acestui bestseller internațional. Există soluții pentru formarea unui cuplu viabil – soluții îndrăznețe, la îndemâna noastră, pe care însă ne-ar fi greu să le descoperim pe cont propriu…..

Fiecare om are ceva bun în el – o calitate, o aptitudine, o vocaţie, de care merită să profite atât în folosul lui, cât şi al celor din jur. Dar pentru a o putea face, trebuie să se cunoască, să-şi descopere frumuseţea şi puterea interioară, ascunse în spatele unui paravan de temeri, deprinderi, dogme, frâne, ridicat de-a lungul vieţii, din cauza tuturor constrângerilor şi loviturilor la care este supus începând din prima clipă, cea a naşterii  o experienţă traumatizantă care îşi pune amprenta asupra oricărui copil.Prea adesea ajungem să ne formăm o imagine negativă despre noi înşine, una puternic influenţată de judecăţi incorecte şi de îndoieli. Printr-o reuşită metaforă, Guy Corneau ne invită să deschidem porţile celei mai frumoase dintre grădini: cea care există înăuntrul nostru şi nu cere nimic altceva pentru a înflori în toată splendoarea ei decât lumina pe care i-o dăm prin atenţia acordată.Numeroase situaţii din viaţă ne permit să ajungem la acea grădină. Cine nu avut oare parte de ciocniri în sânul familiei, la serviciu ori în cercurile de prieteni? Cine nu a fost implicat în controverse lipsite de sens? Autorul îl invită pe cititor să perceapă orice situaţie de acest gen ca pe o ocazie de a se înţelege şi de a găsi în el puterea soluţionării problemelor şi progresării pe un drum al dăruirii de sine şi al creaţiei. Nu oricine este un Picasso sau un Mozart; dar fiecare dintre noi poate face loc manifestării impulsurilor sale creatoare în forma care i se potriveşte cel mai bine, doar aflând unde anume se ascund ele în grădina lăuntrică a sufletului şi deschizându-i larg porţile în faţa lor. Aceasta este cheia libertăţii individului şi creării unei societăţi mai bune...