Dacă nu citești la timp, înțelegi prea târziu.
H. G. Wells

H. G. Wells

Herbert George Wells (n. 21 septembrie 1866, Bromley, Kent - d. 13 august 1946, Londra), cunoscut mai bine sub numele de H. G. Wells, a fost un scriitor englez celebru pentru cărțile sale de ficțiune precum Mașina timpului, Războiul lumilor, Omul invizibil, Primii oameni în Lună și Insula Doctorului Moreau. A mai publicat nuvele contemporane, istorie și comentarii sociale. A fost un socialist declarat și un pacifist, operele sale mai târzii devenind tot mai politice și didactice. Atât Wells cât și Jules Verne sunt recunoscuți ca „părinții genului științifico-fantastic”.


Omul invizibil

Omul invizibil

O prezență cel puțin neobișnuită tulbură liniștea unui sătuc englezesc – un străin acoperit de bandaje, cu o fire neprietenoasă și activități ce stârnesc curiozitatea localnicilor. Curând, ei descoperă că sub deghizarea sa se ascunde o descoperire științifică uluitoare: invizibilitatea.În vreme ce se folosește de această putere în scopuri egoiste și malefice, bărbatul se desprinde treptat de umanitate, devenind un experiment moral eșuat.Îndrăznind să viseze la o lume a progresului științific, H. G. Wells introduce o serie de teme literare ce revoluționează genul SF, prin opere ca Omul invizibil, Războiul lumilor, Mașina timpului, Insula doctorului Moreau, Primii oameni în Lună. „Interesul romanului nu constă în conceptele sale științifice, ci în dezvoltarea strălucită a temei invizibilității. Dacă cineva ar putea fi invizibil, atunci ce s-ar întâmpla?” Arthur C. Clarke„O poveste captivantă de teroare și suspans, și în același timp o alegorie faustiană a hybrisului și a științei.” penguinrandomhouse.com„Wells a reușit, la fel ca toți marii scriitori de SF, să speculeze și să proiecteze progresul științific, dar Omul invizibil este mai mult decât tehnologiile specifice descrise și modul în care acestea influențează viața personajelor, este o discuție despre locul omului de știință în lume și pericolele experimentării științifice.” bibliofreak.net„Provocatoare și originală, cu un erou memorabil, deși neplăcut. O poveste care a fost și continuă să fie foarte influentă.” Ian Gregoire..


4400 lei

În stoc
Primii oameni în Lună

Primii oameni în Lună

Apoi, pentru o clipă, Cavor a deschis o fereastră aflată spre Lună şi am văzut că ne îndreptam spre un crater central uriaş, cu un număr de cratere mai mici grupate într-un fel de cruce în jurul lui. Apoi din nou, Cavor a deschis mica noastră sferă înspre soarele arzător şi orbitor. Cred că folosea atracţia Soarelui ca pe o frână.— Acoperă-te cu o pătură, a strigat el, împingându-se de lângă mine, şi preţ de o clipă nu l-am înţeles.Apoi am tras pătura de sub picioarele mele şi am pus-o împrejurul meu şi peste cap şi ochi. Brusc, el a închis obloanele din nou, a deschis unul şi l-a închis, apoi, dintr-odată, a început să le deschidă pe toate, fiecare în cilindrul lui de oţel. Apoi a venit o smucitură, după care ne-am rostogolit în continuu, lovindu-ne de peretele de sticlă şi de balotul mare de bagaje şi ţinându-ne unul de altul, iar afară o substanţă albă plescăia de parcă ne rostogoleam pe o pârtie cu zăpadă...Zbor, apucare, lovitură, apucare, lovitură, zbor...Apoi a venit o bubuitură înfundată, iar eu am fost pe jumătate îngropat în balotul de bunuri şi pentru o vreme totul a fost liniştit. Apoi l-am auzit pe Cavor pufnind şi gemând şi trosnetul unui oblon în sasul lui. Am făcut un efort, am împins înapoi bagajul învelit în pături şi am ieşit de sub el. Ferestrele noastre deschise erau abia vizibile ca un negru profund presărat cu stele.Eram încă în viaţă şi stăteam în întunericul umbrei peretelui marelui crater în care căzuserăm.Stăteam în capul oaselor, recăpătându-ne suflarea şi pipăindu-ne vânătăile de pe mâini şi picioare. Nu cred că vreunul dintre noi se aşteptase la o asemenea zguduială.    M-am ridicat, chinuindu-mă, în picioare.— Şi acum, am spus eu, să ne uităm la peisajul de pe Lună! Dar... Este foarte întuneric, Cavor!Sticla era transpirată şi în vreme ce vorbeam, o ştergeam cu pătura.— Suntem la o jumătate de oră sau cam aşa ceva înaintea zilei, a spus el. Trebuie să aşteptăm...


2500 lei

În stoc
Războiul lumilor

Războiul lumilor

Nimeni nu ar fi crezut, în ultimii ani ai secolului al nouăsprezecelea, că treburile oamenilor erau urmărite atent şi îndeaproape de inteligenţe mai mari decât cele omeneşti şi la fel de letale precum acestea; că în vreme ce oamenii îşi vedeau de treburile lor, ei erau cercetaţi şi studiaţi, poate aproape la fel de temeinic cum un om cu un microscop ar putea cerceta creaturile efemere care roiesc şi se înmulţesc într-o picătură de apă. Cu o nesfârşită mulţumire de sine, oamenii s-au plimbat de colo-colo pe această planetă, văzându-şi de ale lor, senini în siguranţa lor că stăpânesc materia. Este posibil ca şi protozoarele ciliate aflate sub microscop să facă la fel. Nimeni nu s-a gândit la lumile mai vechi din spaţiu ca la surse de pericol faţă de omenire, sau s-a gândit la ele numai ca să respingă ideea vieţii acolo, deoarece ar fi imposibilă şi improbabilă. Este ciudat să ne amintim unele din obiceiurile mentale ale acelor vremuri îndepărtate. În cel mai bun caz, oamenii pământeni îşi închipuiau că ar putea fi alţi oameni pe Marte, poate inferiori lor şi gata să întâmpine cu bucurie o expediţie misionară. Însă, peste golul spaţiului, minţi care sunt faţă de minţile noastre precum ale noastre faţă de cele ale animalelor ce se sting, intelecte uriaşe, calme şi nemiloase, au privit acest pământ cu ochi invidioşi şi, încet şi sigur, şi-au ţesut planurile împotriva noastră. Şi devreme, în secolul al douăzecilea, a sosit marea dezamăgire...


2500 lei

În stoc
? Cauți o carte și nu o găsești pe site?

Alexandria îți recomandă