Regele si cadavrul. Poveste despre biruinta sufletului asupra rauluiIn cate carti, ca editor, nu am crezut in zadar, nu mi-am pus sperantele, si pe cate nu le‑am facut sa intre in lume cu gandul de a impartasi celorlalti bucuria si profitul lecturii lor!  Regele si cadavrul e una dintre acele carti care, odata citite, incep sa faca parte din desenul sufletului tau. O vei purta in tine toata viata si o vei aseza, ca pe bunul cel mai de pret, pe raftul cartilor-bijuterii.  Neavand parte la noi de primirea pe care ar fi meritat-o, mi-a ramas ca un ghimpe in inima. Dar, cine stie, poate ca abia acum a sosit vremea acestor pagini scrise de un mare savant al secolului XX, o carte a marilor povesti despre bine si rau. - Gabriel Liiceanu Pe Heinrich Zimmer l-am cunoscut la inceputul anilor ’30. Am gasit in el un om genial cu un temperament extrem de viu. Vorbeam mai ales despre mitologia indiana. In intreaga sa fiinta, Zimmer a fost un puer aeternus, care, pe aripile unui limbaj stralucitor, facea sa infloreasca toti mugurii din gradinile legendelor indiene. I-a impartasit si soarta, caci tanar moare cel ce e iubit de zei. Atat Zimmer, cat si Richard Wilhelm aveau o naivitate geniala. Amandoi pareau sa traiasca in realitate ca intr-o lume straina, in timp ce fiinta lor cea mai launtrica urma, neexplorata si neatinsa, linia sumbra a destinului. - C.G. Jung..

Regele și cadavrul..

„Filozofia indiană, ca şi cea occidentală, împărtăşeşte informaţii privitoare la structura şi puterile măsurabile ale psihismului, analizează facultăţile intelectuale ale omului şi operaţiile minţii sale, evaluează diverse teorii ale înţelegerii omeneşti, stabileşte metodele şi legile logicii, clasifică simţurile şi studiază procesele prin care experienţele sunt sesizate şi asimilate, interpretate şi înţelese. Filozofii indieni, ca şi cei din Occident, se pronunţă asupra valorilor etice şi normelor morale. Dar preocuparea ei a fost întotdeauna nu informarea, ci transformarea: o prefacere radicală a naturii omului şi, cu ea, o reînnoire a modului său de a înţelege atât lumea exterioară, cât şi pe cea a propriei sale existenţe; o transformare pe cât de completă cu putinţă, astfel încât să poată duce, dacă e încununată de succes, la o totală convertire sau renaştere. Între timp, filozofiile noastre academice de factură laică se preocupă mai degrabă cu informarea decât cu transformarea salvatoare de care au nevoie sufletele noastre. Şi tocmai acesta e motivul pentru care o privire spre chipul Indiei ne poate ajuta să descoperim şi să recuperăm ceva din noi înşine.“ (Heinrich ZIMMER)..