Dacă nu citești la timp, înțelegi prea târziu.
Homer

Homer

Homer a fost un poet și rapsod grec legendar, căruia i se atribuie scrierea Iliadei și Odiseei. În antichitate, i-a fost atribuit uneori întregul Ciclu Epic, care includea și alte poeme despre Războiul troian, precum și poeme tebane despre Oedipus și fiii săi. Alte opere, precum corpul Cântecelor religioase homerice, mini-epopeea comică Batrachomyomachia („Războiul dintre broaște și șoareci”) și epopeea Margites i-au fost atribuite, însă în prezent aceste fapte sunt privite cu incertitudine.


Iliada, Odiseea, Eneida

Iliada, Odiseea, Eneida

Iliada (cuvântul vine de la Ilios, al doilea nume al cetatii Troia) cuprinde numai o parte din razboiul troian, care a dainuit zece ani si s-a încheiat cu darâmarea acestui oras. Razboiul, dupa traditie, s-ar fi întâmplat cu vreo 1200 de ani înainte de Hristos si prin urmare cu vreo 300 de ani înainte de vremea când se zice ca ar fi trait Homer. Cu tot valul legendar sub care ni-l înfatiseaza poetii, se pare ca el nu-i lipsit de adevar istoric...În locul intereselor generale si deci abstracte, politice sau nationale ce vor fi dat prilejul razboiului, poetii au nascocit motive cu totul omenesti din cele mai interesante si mai miscatoare, punând astfel povestirilor lor o temelie neclintita de veacuri. Razboiul troian, dupa ei, n-a fost stârnit din cauzele obisnuite ale razboaielor, ci a fost numai urmarea rapirii frumoasei Elena de catre Paris, fiul regelui din Troia...Subiectul „Iliadei“ este mânia lui Ahile, pricinuita de cearta pe care a avut-o cu Agamemnon, înselat de Zeus, care voia sa-i dea cinstea cuvenita lui Ahile; înfrângerea suferita de mai multe ori din partea aheilor cu tot ajutorul dat de zeitele Hera si Atena, ca si de Poseidon (pe troieni îi ajutau Apolon, Ares si Afrodita); apoi participarea lui Patrocle la razboi si caderea acestuia în lupta cu Hector; împacarea lui Ahile cu Agamemnon si razbunarea lui Ahile prin uciderea lui Hector. Poema se încheie povestind înmormântarea acestuia din urma. (G. Murnu, Rânduri pentru cunoasterea „Iliadei“ din volumul „Iliada“ - 1943)..


1500 lei

În stoc
Odiseea

Odiseea

Odiseea — considerată de mulți specialișți drept cea mai valoroasă creație artistică a antichității — se retiparește în fidela traducere proză) a lui E. Lovinescu, realizată în manieră poveștilor populare. Grație talmacirii marelui critic, cartea devine accesibilă tuturor vârstelor. Fragment din carte:„Corabia ieși din șuvoiul apei și plutirăm pe marea întinsă spre insula Ea, unde soarele răsare și șade zana dimineții; acolo o trăserăm pe nisip și iesiram la mal, și toropiți de somn, dormirăm până la zi. A două zi, când se iviră zorii trandafirii, îmi trimesei tovarășii să caute la curtea Cîrcei trupul lui Elpenor; taiarăm copacii crescuți pe vârful stâncilor coastei și mâhniți, cu ochii scăldați în lacrimi, îi arseram leșul; după ce flacăra îl mistui cu arme cu tot, ridicaram un mormânt peste care asezaram o coloană, în vârful căreia îi împlântarăm vâsla. Așa facuram, dar Circe prinse de veste de venirea noastră și în grabă se găți și sosi și ea cu slugile ce aduceau friptură din belșug și vin roș. Frumoasă între frumoase, ea se opri în mijlocul nostru și ne grâi așa: — Bieții de voi, încă de vii ați fost în beznă iadului, așa că aveți să cunoașteți de două ori moartea, pe când ceilalți mor o dată. Hai, mâncați și săturați-vă, beți cât ține ziua, că să puteți porni în zori. N-aveți grijă, că o să va arăt eu drumul și o să va spun eu toate, că să nu mai pățiți nimic pe mare ori pe uscat. Așa grai și ne înduplecă pe toți și, cât ținu ziua până seară, ospătarăm linișțiți cu friptură și bauram un vin bun. Când soarele apuse și se lasă noaptea, tovarășii se întoarseră lângă odgoane. Circe mă lua de mâna și mă trase la o parte, că să mă culc cu ea și să-i povestesc călătoria. I-o poveștii cu de-amănuntul. Atunci zana îmi vorbi așa:— S-a isprăvit cu bine asta, dar ascultă acum ce am să-ți spun și de care un zeu are să-ți mai amintească. Ai să dai întâi peste Sirenele ce ademenesc pe toți ce se apropie de dânsele și vai de cel ce le ascultă, că nu se mai întoarce la femeie și la copiii dragi. Ele îl încântă cu versul lor armonios și sed într-o livada între mormane de oase omenești și de cărnuri în putrezire. De aceea depărtează-te repede; astupă urechile tovarășilor cu ceară moale și bagă de seama că nici unul să nu le audă. Numai tu poți să le asculți, dar pune să te lege de catarg, de picioare și de mâini, că să te bucuri de versul lor. Iar de te rogi de tovarăși, ori de le poruncești să te dezlege, ei să te lege și mai strâns.”..


3465 lei

În stoc
? Cauți o carte și nu o găsești pe site?

Alexandria îți recomandă