Domnul C, un tanar studios, insa copleșit de datorii, se hotaraște sa se angajeze la o mare corporație, motiv pentru care trebuie sa dea mai intai un interviu.
Tot ceea ce urmeaza insa este un adevarat carnaval al groazei, la care eroul nostru participa in calitate de personaj principal și victima desemnata. Domnul C exploreaza cu determinare o lume absurda, neverosimila, in care ființele umane par a interpreta un rol prestabilit, trasat de forțe nevazute. Treptat, interviul capata ințelesuri și semnificații noi, iar tanarul C se vede silit sa lupte cu prețul vieții pentru a afla adevarul despre propria ființa.
Romanul horror „INTERVIUL” are un loc aparte in literatura romana, avand ca precursori operele lui Stephen King, Kafka sau Bulgakov. Cititorul se scufunda treptat in acest univers straniu și stramb, insa surprinzator de familiar, o lume aflata la discreția unor forțe malefice.
Drama Domnului C, personaj universal, poate fi a oricaruia dintre noi, iar adevarul pe care el il cauta da sens propriei noastre existențe in lumea contemporana.
„Interviul” lui Cosmin Baiu este un roman fabulos, suprarealist, plin de fantastic și de mister, cu puternice accente macabre care vin sa surprinda drama existențiala, sau mai bine spus post-existențiala, și zbaterile interioare ale unui tanar ce da dovada de un caracter aparte și o stapanire de sine de admirat in fața tuturor lucrurilor inexplicabile și a personajelor neverosimile pe care le intalnește in drumul sau catre un important interviu. Lucruri și personaje inexplicabile, care vin sa-i semnaleze cititorului inca de la inceput ca, in ciuda aparentelor cadre cotidiene de normalitate, este vorba despre o poveste situata dincolo de existența cotidiana (cazul celor noua colindatori care apar la geamul bucatariei lui C – personajul principal, un fapt aparent normal, insa numai pana la momentul la care autorul vine și relateaza ulterior ca C coboara din apartamentul sau in viteza noua etaje), probabil chiar undeva la granița dintre viața și moarte (semnalata de apariția celor doua personaje misterioase, Ding și Dong, care duceau o trasura plina de animale moarte).
Stilul aparte al autorului ne amintește, inca de la primele pagini, de romanele lui Kafka, nu numai prin titlu, pe cat de scurt pe atat de expresiv – Interviul, și prin numele personajului principal redat printr-o singura litera – C, ci și prin absurdul și caracterul suprarealist al situațiilor cu care se confrunta acest personaj. Un stil care, in același timp, ne duce cu gandul și la cinismul personajelor lui Raymond Chandler și la puterea sa de expresivitate și de tușare a cadrelor de desfașurare a acțiunii, dar și a trairilor interioare ale personajului, stil care, insa, se dezvolta mai departe aratandu-ne ca romanul „Interviul” dovedește o complexitate și o profunzime aparte, care, dupa cum insuși autorul ne dezvaluie la finalul romanului, combina o multitudine de abordari și experiențe stilistice, atat din zona de creație literara, cat și din cea muzicala, și care da putere poveștii croite de autor sa-l acapareze pe cititor și sa-i ofere nenumarate teme de reflecție cu privire la societate și la condiția existențiala a omului contemporan.
