Ioan Slavici

Cuprins:• Zână Zorilor• Florita din codru• Ileana cea șireată• Petrea prostul• Limir-împărat• Doi feți cu stea în frunte• Spaima zmeilor• Ioanea mamei• Păcală în satul lui• Băiet Sărac..

Basme Ioan Slavici..

Ileana cea șireată..

Din cuprins: Zana Zorilor, Florita din codru, Ileana cea sireata, Petrea Prostul, Limir-imparat, Doi feti cu stea in frunte, Spaima zmeilor, Ioanea mamei, Pacala in satul lui, Baiet Sarac...

Din cuprins:"Limir-împărat";"Petrea prostul";"Spaima zmeilor";"Păcală în satul lui"Precum și:Repere biobibliografice ale autoruluiGlosarConform programelor școlare aprobate de Ministerul Educației...

În colecția Lecturi școlare se regăsesc cele mai importante opere din literatura română și universală, selectate în conformitate cu cerințele programei școlare de limba și literatură română. Astfel, elevii vor avea la îndemână, în formă integrală, creațiile cele mai cunoscute și mai îndrăgite ale scriitorilor clasici și moderni, însoțite de o scurtă prezentare a vieții și a operei autorului. Cărțile de neuitat ale copilăriei, capodoperele literaturii din toate timpurile reprezintă repere obligatorii în formarea gustului pentru lectură și în educația cititorilor mai mici și mai mari.În colecția Lecturi școlare se regăsesc cele mai importante opere din literatură română și universală, selectate în conformitate cu cerințele programei școlare de limba și literatură română. Astfel, elevii vor avea la îndemână, în formă integrală, creațiile cele mai cunoscute și mai îndrăgite ale scriitorilor clasici și moderni, însoțite de o scurtă prezentare a vieții și a operei autorului. Cărțile de neuitat ale copilăriei, capodoperele literaturii din toate timpurile reprezintă repere obligatorii în formarea gustului pentru lectură și în educația cititorilor mai mici și mai mari...

„«Mara» a apărut în 1894, în revista «Vatra», iar în 1906, în volum. Romanul a fost redescoperit de G. Călinescu, în 1941, că unul «descriptiv și psihologic, moralist și justițiar, de problematica etico-socială...» Slavici, prin romanul «Mara», este un deschizător de drumuri, căci personajele sale sunt complexe, bine conturate și plasate într-un cadru precum cel al târgului din Transilvania. De asemenea, se poate afirma că romanul său este important și pentru faptul că se pun acum bazele fundamentării analizei psihologice. Romanul este deosebit și prin modul în care este realizată construcția subiectului. Acesta se deschide cu o succintă reflecție în stil popular asupra calităților și destinului Marei, făcută de autor: «A rămas Mara săracă, văduvă cu cei doi copii, sărăcuții de ei, dar era tânără și voinică, și harnică. Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc» Se urmărește, așadar, destinul Marei, precupeața de la Radna, și al copiilor ei, Persida și Trică, pe parcursul trecerii acestora spre vârsta adultă. Slavici marchează o nouă etapă a prozei naționale, aliniind-o alături de cea literară europeană. Prin operele sale, acest scriitor se plasează în seria celor patru care au constituit în istoriile de literatură națională Epoca Marilor Clasici: Creangă, Slavici, Caragiale și marele Eminescu.” (Prof. Victor Drujinin, "Istoria literaturii naționale", Editura Andreas)..

Scriitorul realizează aici o vastă frescă socială a unui târg românesc din împrejurimile Aradului de la mijlocul secolului al XIX-lea, creând portrete vii și scoțând în evidență realități și moravuri specifice societății ardelene ale acelei epoci...

Mara a devenit obiect de lectura obligatorie nu printr-o canonizare dictata ideologic, ci tocmai prin capacitatea evocarii, prin felul modern de a gestiona timpii naratiunii, latentele fabulei. Considerat azi "prima capodopera a genului la noi" (Nicolae Manolescu), romanul Mara merita, dincolo de clasamente, interpretari multiple, avand resursele pentru a emotiona estetic, dar si pentru a genera procese morale, chiar etice. - Lucian Pricop..

A fost scriitor, jurnalist si pedagog, membru corespondent al Academiei Romane. Provenind dintr-o familie de tarani ardeleni, remarcabila opera literara a lui loan Slavici este influentata de viata satului ardelenesc. Scriitorul a fost considerat de criticul George Calinescu un instrument excelent de observatie al mediului rural, oferind in nuvelele din popor si in studiile sale o fresca a moravurilor, a comportamentului oamenilor, in functie de nivelul lor social, in cele mai mici detalii ale tinutei, portului popular, vorbirii si gesturilor.Opera lui Slavici este remarcabila; ea nu idealizeaza si nu trateaza cazuri de izolare. Oamenii sunt darzi, lacomi, intreprinzatori, intriganti, cu parti bune si cu parti rele, asa cum trebuie sa fie o lume comuna. Prin nuvelele si romanele sale, Slavici este, alaturi de ceilaiti clasici, scriitorul care a avut o contributie decisiva la asezarea literaturii noastre pe fagasul modernitatii, a fost un intemeietor al realismului nostru modern, asa incat va ramane un punct de reper nu numai pentru romanul social, ci si pentru cel psihologic. ..

„Mara este cea mai izbutită opera a lui Ioan Slavici și unul din cele mai bune romane românești. Aici se adâncesc problemele sociale tratate în nuvele și se adaugă probleme noi, naționale și de confesiuni.” (Al. Piru)..

Romanul Mara de Ioan Slavici, aparut in anul 1894, urmareste destinele a trei personaje centrale: Mara, precupeata de la Radna, si al copiilor ei, Persida si Trica, pe parcursul maturizarii acestora. Personajele lui Slavici sunt complexe si bine conturate, actiunea fiind plasat intr-un targ din Transilvania...

Romanul Mara, cea mai cunoscută operă a lui Ioan Slavici, a fost publicat inițial în revista Vatra, iar în volum a apărut în 1906. Este un roman al inițierii și al formării (bildungsroman) ce prezintă trecerea a doi copii, Persida și Trică, de la copilărie la maturitate. Mara este personajului principal al cărții, în jurul căreia este construită acțiunea. Tema romanului o constituie fresca socială a lumii ardelenești, cu moravurile ei specifice, așezată la interferența satului cu orașul, într-un târg ardelenesc. Acțiunea este plasată la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.„Pentru prima oară în Mara autorul vede, fără dubiu, în ban, o valoare pozitivă, iar în energia întreprinzătoare a eroinei un fapt foarte stimabil. Vechiul tip de tragedie nu mai e posibil.Mara poate fi, cum spune Călinescu, «tipul comun al femeii de peste munți și, în genere, al văduvei, întreprinzătoare și aprige» la care apare cu desavârșită artă «proporția aceea de zgârcenie și de afecțiune maternă, de hotărâre bărbătească și de sentiment al slăbiciunii femeiești», dar ea nu rămâne mai puțin un tip din afara sferei social-morale a satului.Precupeața Mara e prima femeie capitalistă din literatura noastră.(…) E o businesswoman.” Nicolae Manolescu..

„Să citim împreună prima pagină din roman și să ne punem următoarea întrebare: cine o caineaza pe Mara, rămasă văduva, „săracă”, cu „doi copii, sărăcuții de ei”. Mara însăși nu poate să se vadă în această lumină. Nici autorul, care știe bine că vrednica femeie nu e deloc săracă, nici copiii ei demni de a fi plânși. Frazele cu pricina trebuie puse „în gura satului”, acea instanță morală, colectivă și anonimă, caracteristica lumii rurale a lui Slavici, și pe care n-o întâlnim nici în romanele lui Marin Preda sau Zaharia Stancu, nici măcar la celălalt mare ardelean, Rebreanu. Faptul este cu atât mai interesant, cu cât Mara nu este, ea, țărancă și nu trăiește, ca majoritatea personajelor lui Slavici, la țară, ci într-un târg. E adevărat că, la mijlocul secolului XIX, târgurile ardelenești semănau destul de bine cu satele.” (Nicolae Manolescu)..

Colectia „Marii Clasici“ subsumeaza textele autorilor pe care istoria literaturii romane i-a transformat in mituri fundamentale. Un demers simbolic care a convertit lectura acestora intr-o constrangere placuta… Pentru a iesi din acest paradox, am insotit fiecare dintre capodopere cu o fisa biobibliografica si un dosar critic care cuprinde un studiu introductiv si o selectie a celor mai inspirate fragmente de analize si comentarii literare.„Ioan Slavici (18 ianuarie 1848 la Siria, judetul Arad – 17 august 1925 la Crucea de Jos, jud. Vrancea) a fost un scriitor si jurnalist roman. Slavici ne-a lasat una din cele mai autentice si mai profunde opere memorialistice. Prin nuvelele, romanele si memorialistica sa, Slavici este, alaturi de ceilalti clasici, scriitorul care a avut o contributie decisiva la asezarea literaturii noastre in fagasul modernitatii; intemeietor al realismului nostru modern, Slavici este punct de reper nu numai pentru romanul social, ci si pentru cel psihologic.Mara, romanul cel mai citit al lui Ioan Slavici, a fost publicat pentru prima data in revista Vatra, in 1894, iar in volum, la Budapesta, la Editura Institutului de Arte Grafice Luceafarul, in 1096. La aparitia in revista purta subtitlul «nuvela».Mara a devenit obiect de lectura obligatorie nu printr-o canonizare dictata ideologic, ci tocmai prin capacitatea evocarii, prin felul modern de a gestiona timpii naratiunii, latentele fabulei. Considerat azi «prima capodopera a genului la noi» (N. Manolescu), Mara merita, dincolo de clasamente, interpretari multiple, avand resursele pentru a emotiona estetic, dar si pentru a genera procese morale, chiar etice.“ (Lucian Pricop)Mara infatiseaza chipul comun al vaduvei care se descurca in a oferi copiilor ei un trai mai bun prin strangerea unei mici averi, in vremea in care banul deschidea multe porti si te urca multe trepte pe scara sociala.Romanul creste povestile personajelor din jurul Marei, mai ales pe cele ale copiilor ei, carora si-a dedicat viata. Putem intelege dinamica sociala a vremii prin directiile pe care le aleg Persida si Trica, copiii Marei, si prin divergentele inter-generationale si de asteptari create intre personaje.„Insusirea esentiala a lui Slavici este insa de a analiza dragostea, de a fi un poet si un critic al eroticii rurale, dintr-o provincie cu oameni mai propasiti sufleteste, in stare de nuante si de introspectii, desi nerupti inca din ierarhia etnografica.“G. Calinescu..

Pentru epoca in care a aparut, Mara trebuia sa insemne un eveniment, si astazi, privind inapoi, romanul acesta apare ca un pas mare in istoria geniului. Si totusi el a trecut in tacere, toata lumea ramanand incredintata ca scrierea este neizbutita. Cu mult inaintea lui Rebreanu, Slavici zugravise puternic sufletul taranesc de peste munti si cu atat dramatism incat romanul este aproape o capodopera. [...]Constructia romanului e sigura, bine rostogolita, cu nimic artificial nicaieri, iar incheierea vine cand toate faptele sunt coapte spre a-si da rodul.G. Calinescu..