Dacă nu citești la timp, înțelegi prea târziu.
Ioan Slavici

Ioan Slavici

Ioan Slavici (n. 18 ianuarie 1848, Șiria, comitatul Arad, d. 17 august 1925, Crucea de Jos, Județul Putna) a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române.


Mara, Ioan Slavici

Mara, Ioan Slavici

Pentru epoca în care a apărut, Mara trebuia să însemne un eveniment, şi astăzi, privind înapoi, romanul acesta apare ca un pas mare în istoria genului.Şi totuşi el a trecut în tăcere, toată lumea rămânând încredinţată că scrierea este neizbutită. Cu mult înaintea lui Rebreanu, Slavici zugrăvise puternic sufletul ţărănesc de peste munţi şi cu atâta dramatism, încât romanul este aproape o capodoperă - George Călinescu - Istoria literaturii române de la începuturi până în prezent, 1941.Marţi dimineaţa, Mara-şi scoate şatra şi coşurile pline în piaţa de pe ţărmurele drept al Murăşului, unde se adună la târg de săptămână murăşenii până de pe la Sovârşin şi Soboteliu şi podgorenii până de pe la Cuvin. Joi dimineaţa ea trece Murăşul şi întinde şatra pe ţărmurele stâng, unde se adună bănăţenii până de pe la Făget, Căpălnaş şi Sân-Miclăuş. Vineri noaptea, după cântatul cocoşilor, ea pleacă la Arad, ca ziua s-o prindă cu şatra întinsă în piaţa cea mare, unde lumea se adună din şapte ţinuturi.Dar lucrul cel mare e că Mara nu-ţi iese niciodată cu gol în cale; vinde ce poate şi cumpără ce găseşte; duce de la Radna ceea ce nu găseşti la Lipova ori la Arad şi aduce de la Arad ceea ce nu găseşti la Radna ori la Lipova. Lucrul de căpetenie e pentru dânsa ca să nu mai aducă ce a dus şi vinde mai bucuros cu câştig puţin decât ca să-i „clocească“ marfa...


2300 lei

În stoc
Moara cu noroc

Moara cu noroc

Moara cu noroc a aparut in 1881, intr-un volum, Nuvele din popor, care reunea mai multe scrieri idilice ale lui Slavici. Prin realismul analizei psihologice, era insa in raspar cu idilismul moralizator al scriitorului ardelean, iar prin subiect zdruncina credinta in ingenuitatea taranului. Un cizmar, Ghita, pornit de jos, din patura taraneasca, devine carciumar la rascrucea unor drumuri pe care trec tot felul de nelegiuiti. Ghita se inhaiteaza cu demonicul Lica Samadaul, da de bani, bani furati, la care nu poate renunta. Ghita stie ca greseste punand banul mai presus de om, mai presus de sotie, Ana, de copii si de morala populara, dar nu se mai poate opri. Deznodamantul e pe masura presimtirilor negre, de cor antic, ale batranei care isi insoteste fiica si ginerele la carciuma deschisa intr-o veche moara, care, in pofida numelui, se dovedeste fara noroc. O nuvela atat de puternica, incat ecranizarea sa, in 1957, a fost inevitabila.   Intr-una din nuvelele lui, Slavici a izbutit sa creeze o atmosfera. Aceasta nuvela e Moara cu noroc. Sunt aici tipuri expresive si tari, caractere bine inchegate si o zugravire atenta si evocatoare a dorintei de castig din sufletul taranesc, care anunta si egaleaza in multe locuri pasagiile cele mai caracteristice din Ion. Hangiul Ghita din Moara cu noroc, framantat intre dragostea de sotie si pasiunea banului, dominat de puterea diabolica a talharului Lica Samadaul, e pe aceeasi linie cu celalalt hangiu al literaturii romane, cu Leiba Zibal de la Podeni...


1799 lei

În stoc
Moara cu noroc. Budulea Taichii. Popa Tanda
În stoc
Nuvele - Ioan Slavici
În stoc
Pădureanca

Pădureanca

Nuvela Padureanca, aparuta in 1884, asadar dupa Moara cu noroc, e a doua dovada ca Slavici trecuse cu bine de tentatiile scrierilor idilice si moralizatoare si ca se indrepta catre un statut de scriitor modern si interesat de amanunte de monografie sateasca: muncile campului, raporturile sociale, traditiile, sarbatorile si mentalitatea taranilor ardeleni. Dar mai ales de subiecte puternice. Iorgovan, feciorul unui taran ardelean bogat, se indragosteste de o fata saraca, Simina, venita la seceris impreuna cu tatal ei si cu alti padureni, chiar in timpul unei epidemii de holera. Pe Simina o place si Sofron, argatul lui Busuioc si, asadar, cu mult mai potrivit din punct de vedere social sa o ia de nevasta pe frumoasa fata. Dar Iorgovan e slab si sovaielnic, ar cere-o daca nu s-ar teme de gura satului. Sofron e aspru si hotarat, iar Simina e inteleapta si face alegerea impusa de instinctul feminin si de conventiile sociale. Ca toate personajele majore ale lui Slavici, si cei trei sunt captivi si izolati intr-un spatiu fara iesire. Padureanca, desi doar o nuvela, are, prin intensitatea personajelor sale, anvergura unui roman despre iubire si vointa. In Padureanca, oamenii sunt primitivi. Inzestrati cu caractere tari, ciocnirile dintre ei ar putea fi violente daca n-ar exista acel bun-simt inhibator, iar atmosfera devine impresionanta prin descrierea nuantata si viguroasa a intamplarii zugravite, de altfel perfect banale, chiar daca textul solicita delicatete si complexitate. - Corina Cristea, scriitoare si publicista..


1799 lei

În stoc
? Cauți o carte și nu o găsești pe site?

Alexandria îți recomandă