Comedia este genul predominant in opera lui Caragiale. Umorul imbraca cele mai variate forme: de la comicul de limbaj la comicul de situatie; de la ironia comentariilor si a naratiunii la constructia personajelor desuete sau grotesti. Ceea ce este specific lui Caragiale este pozitia fals neutra, fals echidistanta pe care o adopta fata de personajele sale. In Momentele si schitele lui, nu se pot identifica personaje negative si pozitive. Pozitia neutra pe care o adopta ca narator, redarea faptelor fara asumarea directa a unei atitudini, da aparenta de ingaduinta, de justificare prin argumentele proprii ale personajelor. Pe de alta parte, nu exista personaj pozitiv pentru ca nici unul nu este mai presus de vreo vina. In surprinderea complexitatii caracterelor, Caragiale nu pare sa aiba ochi decat pentru superficialitatea si meschinaria lor.
Orizontul social al schitelor reuneste in limitele sale cvasiunanimitatea paturilor urbane, de la reprezentantii societatii inalte pana la cei mai umili locuitori ai periferiei. In centrul tabloului si bucurandu-se de o larga atentie figureaza exponentii stratului mijlociu, ai micii burghezii alcatuite indeosebi din functionari publici. Aici conditia de viata, nivelatoare prin excelenta, estompeaza pana la anulare trasaturile individuale, accentuandu-le in schimb pe ale grupului social. Stefan Cazimir
